Ord. nr 27 din 2011, norme de aplicare si diferite tipuri de cereri

ODONANTA nr. 27 din 31 august 2011
privind transporturile rutiere
Normele de aplicare si diferite tipuri de cereri catre ARR
04 Decembrie 2011
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al art. 1 pct. III.1 din Legea nr.
131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã.
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Domeniu de aplicare
ART. 1
(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe constituie cadrul general pentru organizarea şi efectuarea
transporturilor rutiere de mãrfuri şi persoane pe teritoriul României, precum şi a activitãţilor
conexe acestora, în condiţii de siguranţã şi calitate, cu respectarea principiilor liberei concurenţe,
garantarea accesului liber şi nediscriminatoriu la piaţa transportului rutier, protecţia mediului
înconjurãtor, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi pentru
satisfacerea necesitaţilor economiei naţionale şi a nevoilor de apãrare ale ţãrii.
(2) Prin prezenta ordonanţã se creeazã cadrul legal general pentru aplicarea directã a
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din
21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite
pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE
a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier
internaţional de mãrfuri şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa
internaţionalã a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 561/2006, denumite în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 ,
Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 , respectiv Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 .
(3) Transportul rutier şi activitãţile conexe acestuia se desfãşoarã cu respectarea
reglementãrilor în vigoare privind condiţiile de lucru ale conducãtorilor auto, condiţiile de
exploatare a vehiculelor rutiere şi de utilizare a infrastructurii rutiere, precum şi condiţiile privind
siguranţa circulaţiei rutiere.
(4) În toate raporturile generate de transportul rutier şi de activitãţile conexe acestuia, protecţia
vieţii umane şi a mediului înconjurãtor este prioritarã.
ART. 2
Transportul public local efectuat în interiorul unei localitãţi, precum şi serviciul public de
transport persoane, aşa cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului şi
al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de
cãlãtori şi de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului, se
reglementeazã prin legi speciale.
SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii
ART. 3
În sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
1. activitate conexã transportului rutier – activitate care se desfãşoarã în legãturã cu transportul
rutier;
2. autoturism – autovehicul cu cel puţin 4 roţi şi o vitezã maximã constructivã mai mare de 25
km/h, conceput şi construit pentru transportul de persoane, care are cel mult 9 locuri pe scaune,
inclusiv locul conducãtorului auto;
3. autobuz – autovehicul cu cel puţin 4 roţi şi o vitezã maximã constructivã mai mare de 25
km/h, conceput şi construit pentru transportul de persoane pe scaune şi în picioare, care are mai
mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducãtorului auto;
4. autocar – autobuz cu mai mult de 22 de locuri pe scaune, destinat şi echipat numai pentru
transportul de persoane aşezate pe scaune, având spaţii speciale pentru transportul bagajelor pe
distante mari, amenajat şi dotat pentru a asigura confortul persoanelor transportate, având
interdicţia de a transporta persoane în picioare;
5. autorizaţie de transport internaţional – document care dã dreptul unui operator de transport
rutier sã efectueze în anumite condiţii una sau mai multe operaţiuni de transport internaţional pe
teritoriul unui stat, pe perioada sa de valabilitate;
6. autogarã – spaţiu special delimitat, amenajat şi dotat pentru a permite plecarea şi sosirea
autobuzelor, inclusiv a celor aflate în tranzit, asigurând urcarea sau coborârea persoanelor,
precum şi condiţii şi servicii pentru autobuze şi pentru persoanele aflate în aşteptare;
7. capãt de traseu – staţia de plecare sau staţia de destinaţie a unui traseu, utilizatã pentru
urcarea/coborârea, dupã caz, a persoanelor transportate prin servicii regulate de transport
contra cost de persoane;
8. certificat de competenţã profesionalã – document care atestã pregãtirea profesionalã a unei
persoane în domeniul transporturilor rutiere;
9. certificat de transport în cont propriu – document care permite exercitarea ocupaţiei de
întreprindere de transport rutier în cont propriu;
10. contract de închiriere de vehicule rutiere – contract încheiat în formã autenticã, prin care
un locator, persoanã fizicã sau juridicã, transmite, contra cost, dreptul de folosinţã pe perioadã
determinatã a unuia sau mai multor vehicule, fãrã conducãtor auto, cãtre o altã persoanã fizicã
sau juridicã, numitã locatar;
11. copie conformã a certificatului de transport în cont propriu – document în baza cãruia se
efectueazã transport rutier în cont propriu, eliberat de autoritatea competentã pentru fiecare
dintre autovehiculele sau ansamblurile de vehicule rutiere utilizate la transportul rutier în cont
propriu;
12. copie conformã a licenţei comunitare – document în baza cãruia se efectueazã transport
rutier contra cost, eliberat de autoritatea competentã pentru fiecare dintre autovehiculele sau
ansamblurile de vehicule rutiere utilizate la transportul rutier contra cost;
13. cursã – parcursul dus-întors realizat de un autobuz între capetele de traseu, în cadrul
aceluiaşi serviciu regulat de transport de persoane;
14. document de transport – document care se aflã la bordul autovehiculului rutier pe toatã
durata derulãrii transportului, având înscrise date privind întreprinderea care efectueazã
transportul, expeditorul, beneficiarul transportului, mãrfurile sau persoanele transportate, dupã
caz, şi care trebuie sã facã posibilã stabilirea categoriei şi a tipului de transport rutier efectuat;
15. grafic de circulaţie – document care conţine denumirea traseului, capetele de traseu,
autogãrile, staţiile publice aflate pe traseu, distanţele dintre acestea, orele de plecare/sosire din
capetele de traseu şi din staţiile publice/autogãrile aflate pe traseu, zilele în care se efectueazã
serviciul regulat şi serviciul regulat special, dupã caz;
16. grup de persoane dinainte constituit – grup de persoane constituit, pentru care o persoanã
juridicã sau o persoane fizicã este responsabilã cu încheierea contractului şi plata serviciului
ocazional, înainte de plecarea în cursã. Pe tot parcursul transportului respectiv componenţa
grupului trebuie sã rãmânã aceeaşi;
17. inspecţie tehnicã periodicã – operaţiune de control periodic al vehiculelor aflate în
exploatare, care priveşte în principal sistemele şi componentele acestora ce contribuie la siguranţa
circulaţiei, protecţia mediului şi încadrarea în categoria de folosinţã;
18. intermediere în transporturile rutiere – activitatea unei întreprinderi cu scop patrimonial
care constã în preluarea de la beneficiari a comenzilor de transport rutier naţional şi/sau
internaţional, acestea urmând a fi executate de intermediar, în numele sãu, prin intermediul
unuia sau mai multor operatori de transport;
19. întreprindere – conform definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 ;
20. licenţã pentru activitãţi conexe transportului rutier – document care dã dreptul unei
întreprinderi sã desfãşoare activitãţi conexe transportului rutier;
21. licenţã comunitarã – document care permite accesul operatorului de transport autorizat la
piaţa transportului rutier;
22. licenţã de traseu – document pe baza cãruia operatorul de transport rutier efectueazã
transport rutier naţional contra cost de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate
speciale, pe un anumit traseu, conform programului de transport;
23. masa totalã maximã autorizatã – masa totalã maximã a unui vehicul rutier, aşa cum este
declaratã de constructorul acestuia;
24. omologare – procedura administrativã prin care autoritatea competentã certificã, conform
legislaţiei în vigoare, cã un tip de vehicul, un sistem sau o componentã ori o entitate tehnicã
independentã satisface cerinţele tehnice prevãzute de reglementãrile în vigoare;
25. ocupaţia de operator de transport rutier de mãrfuri – potrivit definiţiei din Regulamentul
(CE) nr. 1.071/2009 , „activitatea oricãrei întreprinderi care efectueazã, cu ajutorul fie al unor
autovehicule, fie al unei combinaţii de vehicule, transportul de marfã contra cost în numele unui
terţ”;
26. ocupaţia de operator de transport rutier de persoane – potrivit definiţiei din Regulamentul
(CE) nr. 1.071/2009 , „activitatea oricãrei întreprinderi care efectueazã, cu ajutorul unor
autovehicule construite şi echipate astfel încât sã fie potrivite pentru transportul a mai mult de
nouã persoane, inclusiv conducãtorul auto, şi destinate acestui scop, servicii de transport de
persoane pentru public sau pentru anumite categorii de utilizatori, contra cost, plãtite de cãtre
persoana transportatã sau de cãtre organizatorul transportului”;
27. operator de transport rutier – întreprindere care desfãşoarã activitatea de transport rutier
de mãrfuri şi/sau persoane, contra cost;
28. operator de transport rutier român – operator de transport rutier stabilit în România;
29. operator de transport rutier strãin – operator de transport rutier stabilit în alt stat;
30. operator pentru activitãţi conexe transportului rutier – orice operator economic care
desfãşoarã activitãţi conexe transportului rutier, titular al licenţei pentru activitãţi conexe
transportului rutier;
31. operaţiune de cabotaj – conform definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 şi
Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 , dupã caz;
32. manager de transport – conform definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 ;
33. program de transport – program întocmit şi aprobat de autoritatea competentã, prin care
se stabilesc traseele, graficele de circulaţie, numãrul autovehiculelor necesare, precum şi
capacitatea de transport minimã în vederea efectuãrii transportului rutier contra cost de
persoane prin servicii regulate. Capacitatea de transport a autovehiculului este datã de numãrul
de locuri pe scaune înscris în certificatul de clasificare pe stele sau categorii;
34. serviciu regulat – conform definiţiei din Regulamentul nr. 1.073/2009 , aplicabilã şi
transportului rutier naţional;
35. serviciu regulat special – conform definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
36. serviciu ocazional – potrivit definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
37. staţie publicã – spaţiu delimitat, situat pe traseul unui serviciu regulat de transport de
persoane, amenajat de cãtre administraţia publicã localã, destinat îmbarcãrii/debarcãrii
persoanelor, semnalizat şi prevãzut cu un panou destinat afişãrii unor informaţii;
38. traseu – parcurs care asigurã legãtura dintre capãtul de traseu de plecare şi capãtul de
traseu de destinaţie, pe care se efectueazã servicii regulate sau servicii regulate speciale. În funcţie
de amplasarea capetelor de traseu şi de parcursul dintre acestea, traseele pot fi judeţene,
interjudeţene şi internaţionale; traseele dintr-o asociaţie de dezvoltare intercomunitarã având ca
obiect transportul rutier public de persoane prin servicii regulate sunt considerate trasee locale;
39. transport rutier – deplasarea persoanelor sau a mãrfurilor cu un autovehicul ori cu un
ansamblu de vehicule rutiere, pe un drum deschis circulaţiei publice, chiar dacã vehiculele
respective sunt, pe o anumitã porţiune a parcursului, transportate la rândul lor pe sau de alte
vehicule ori dacã autovehiculele se deplaseazã fãrã încãrcãturã. Operaţiunile de
încãrcare/descãrcare şi de întocmire/distribuire a documentelor însoţitoare ale transportului,
realizate sau supravegheate de cãtre conducãtorul autovehiculului ori al ansamblului de vehicule
rutiere, sunt parte integrantã din transportul rutier;
40. transport rutier contra cost – transport rutier de mãrfuri şi/sau persoane efectuat contra
platã, prin încasarea unui tarif sau a echivalentului în naturã ori în servicii;
41. transport rutier în cont propriu de mãrfuri – transportul rutier de mãrfuri efectuat cu
respectarea condiţiilor prevãzute la art. 1 alin. (5) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 ;
42. transport rutier în cont propriu de persoane – transportul rutier efectuat în scopuri
necomerciale şi nonprofit de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã cu respectarea condiţiilor
prevãzute la art. 2 pct. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 .
43. transport agabaritic – transportul rutier efectuat cu depãşirea maselor şi/sau a
dimensiunilor maxime admise;
44. transport rutier naţional – transportul rutier care se efectueazã între douã localitãţi situate
pe teritoriul României, fãrã a depãşi teritoriul statului;
45. transport rutier internaţional – conform definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009
sau definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 , dupã caz;
46. transport rutier judeţean – transportul rutier care se efectueazã între douã localitãţi situate
pe teritoriul aceluiaşi judeţ, fãrã a depãşi teritoriul judeţului respectiv;
47. transport rutier interjudeţean – transportul rutier care se efectueazã între capul de traseu
de plecare şi capul de traseu de destinaţie, situate pe teritoriul a douã judeţe diferite, cu sau fãrã
tranzitarea unuia sau a mai multor judeţe; în sensul prezentei ordonanţe, transportul rutier
dintre municipiul Bucureşti şi alte judeţe este considerat transport rutier interjudeţean, cu
excepţia transportului dintre municipiul Bucureşti şi localitãţile judeţului Ilfov, care este
considerat transport local;
48. transport rutier local de persoane – transportul rutier public de persoane prin servicii
regulate efectuat în interiorul unei localitãţi, precum şi în limitele unei asociaţii de dezvoltare
intercomunitare;
49. vehicul rutier – sistem mecanic destinat circulaţiei pe drumurile publice, cu sau fãrã
mijloace de autopropulsare, şi care se utilizeazã în mod normal pentru transportul de persoane
şi/sau de mãrfuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrãri. În sensul prezentei ordonanţe,
autovehiculele, remorcile, semiremorcile şi tractoarele sunt considerate vehicule rutiere, fiind
definite astfel:
a) autovehicul – orice vehicul rutier care se deplaseazã prin propulsie proprie, cu excepţia
vehiculelor care circulã pe şine şi a autovehiculelor cu douã sau 3 roţi;
b) remorcã – vehicul rutier fãrã motor, conceput şi construit pentru a fi tractat de un
autovehicul;
c) semiremorcã – vehicul rutier tractat, conceput pentru a fi cuplat la un tractor sau la o axã de
tractare, astfel încât asupra tractorului ori axei de tractare se exercitã o forţã verticalã
semnificativã;
d) tractor – vehicul rutier care, prin concepţie şi construcţie, este destinat exclusiv sau în
principal tractãrii de remorci/semiremorci sau utilaje;
50. vehicule istorice – vehicule în cazul cãrora perioada trecutã de la încetarea fabricaţiei
acestora, pentru care s-a utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor, este de cel puţin 30
de ani, acestea fiind originale, restaurate sau reconstruite, pentru care deţinãtorii au obţinut un
atestat de vehicul istoric emis de organisme agreate conform reglementãrilor în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Clasificarea transporturilor rutiere şi a activitãţilor conexe transporturilor rutiere
ART. 4
În sensul prezentei ordonanţe, transporturile rutiere se clasificã pe categorii şi tipuri dupã cum
urmeazã:
I. categorii de transport rutier:
1. clasificarea din punctul de vedere al ariei de desfãşurare:
a) transport rutier naţional;
b) transport rutier internaţional;
2. clasificarea din punctul de vedere al caracterului comercial al activitãţii:
a) transport rutier contra cost;
b) transport rutier în cont propriu;
II. tipuri de transport rutier:
1. transport rutier de mãrfuri:
a) transport rutier de mãrfuri generale;
b) transport rutier de mãrfuri perisabile;
c) transport rutier de mãrfuri şi deşeuri periculoase;
d) transport rutier de deşeuri;
e) transport rutier de animale vii;
f) transport rutier agabaritic;
2. transport rutier de persoane:
a) transport rutier prin servicii regulate;
b) transport rutier prin servicii regulate speciale;
c) transport rutier prin servicii ocazionale.
ART. 5
În sensul prezentei ordonanţe, activitãţile conexe transporturilor rutiere se clasificã dupã cum
urmeazã:
a) activitate de autogarã;
b) activitate de intermediere în transportul contra cost de mãrfuri sau în transportul contra
cost de persoane efectuat prin servicii ocazionale.
SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în domeniul transporturilor rutiere
ART. 6
(1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, autoritate de stat şi de reglementare în domeniul transporturilor
rutiere, reprezintã, în sensul prezentei ordonanţe, autoritatea competentã.
(2) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de organ de specialitate al
administraţiei publice centrale în domeniul transporturilor rutiere, are urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã strategiile naţionale de dezvoltare a activitãţilor de transport rutier;
b) elaboreazã reglementãri specifice în domeniul transporturilor rutiere şi al activitãţilor
conexe acestora;
c) elaboreazã programe de dezvoltare durabilã şi de modernizare a sistemului naţional de
transport rutier, de siguranţã şi securitate a transporturilor rutiere şi de protecţie a mediului;
d) asigurã condiţiile unui mediu concurenţial normal în activitatea de transport rutier, în
corelaţie cu celelalte moduri de transport, şi între operatorii de transport rutier;
e) stabileşte norme obligatorii pentru operatorii de transport rutier, precum şi pentru
operatorii de activitãţi conexe transportului rutier;
f) asigurã controlul respectãrii reglementãrilor specifice domeniului transporturilor rutiere de
cãtre operatorii de transport rutier/întreprinderi, precum şi de cãtre ceilalţi utilizatori ai
infrastructurii rutiere;
g) asigurã dezvoltarea cercetãrii şi elaborarea de studii de specialitate în domeniul
transporturilor rutiere;
h) monitorizeazã piaţa transporturilor rutiere în scopul constatãrii apariţiei situaţiilor de crizã
şi adoptã mãsurile necesare acestor situaţii;
i) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologia de omologare a vehiculelor rutiere în vederea
înmatriculãrii sau înregistrãrii acestora;
j) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologia pentru efectuarea inspecţiilor tehnice periodice,
precum şi a controlului tehnic în trafic al vehiculelor rutiere;
k) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologia de omologare şi certificare a produselor şi
materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, în vederea introducerii acestora pe piaţã.
(3) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate de stat în domeniul
transporturilor rutiere, are urmãtoarele atribuţii:
a) exercitã autoritatea de registru şi inspecţie de stat în transporturile rutiere;
b) organizeazã şi ţine evidenţa tuturor tipurilor de vehicule rutiere omologate, cu excepţia celor
care aparţin instituţiilor din sistemul naţional de apãrare şi siguranţã publicã;
c) elaboreazã programe privind echiparea reţelei de transport rutier cu infrastructuri şi
sisteme telematice de culegere a datelor, precum şi cu centre de control şi/sau de informare cu
privire la traficul rutier şi de monitorizare a operaţiunilor de transport rutier pentru constatarea
respectãrii prevederilor în vigoare şi a siguranţei traficului rutier;
d) elaboreazã norme privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activitãţilor
conexe acestora şi controleazã respectarea lor;
e) exercitã controlul de stat privind respectarea reglementãrilor naţionale şi internaţionale în
activitãţile specifice domeniului transporturilor rutiere;
f) autorizeazã activitãţile de transport rutier contra cost şi în cont propriu, naţional şi/sau
internaţional, şi elibereazã în acest sens licenţe, certificate de transport în cont propriu şi
autorizaţii de transport internaţional, direct sau prin intermediul
autoritãţilor/instituţiilor/unitãţilor prevãzute de legislaţia în vigoare, în conformitate cu
procedurile specifice stabilite pentru operatorii de transport rutier, întreprinderi şi operatorii de
activitãţi conexe transportului rutier, precum şi atestate/certificate pentru personalul de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere, conform prevederilor în vigoare, acordurilor şi
convenţiilor la care România este parte;
g) autorizeazã centrele de pregãtire şi perfecţionare a personalului din domeniul
transporturilor rutiere, şcolile de conducãtori auto şi instructorii auto;
h) elaboreazã norme obligatorii privind pregãtirea, examinarea şi atestarea profesionalã a
personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, respectiv a persoanelor
desemnate sã conducã permanent şi efectiv activitãţi de transport rutier, a consilierilor de
siguranţã, a conducãtorilor auto, a profesorilor de legislaţie rutierã, a instructorilor de conducere
auto, precum şi a lectorilor necesari procesului de pregãtire şi perfecţionare profesionalã a
acestora;
i) asigurã cadrul privind condiţiile în care se executã transportul combinat de mãrfuri şi
promovarea acestuia în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România
este parte;
j) asigurã realizarea unui sistem de supraveghere şi monitorizare a transporturilor rutiere de
mãrfuri şi de persoane;
k) elaboreazã, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii, norme privind examinarea medicalã a
persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere auto, precum şi pentru verificãrile
periodice ale posesorilor de permis de conducere auto;
l) certificã încadrarea vehiculelor rutiere în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei
rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţã, conform destinaţiei, prin inspecţia tehnicã
periodicã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
m) certificã sau omologheazã, potrivit reglementãrilor în vigoare, produsele şi materialele de
exploatare utilizate la vehiculele rutiere fabricate în ţarã sau importate şi dispune, în caz de
neconcordanţã, suspendarea ori anularea certificatului de conformitate sau de omologare;
n) evalueazã laboratoarele de încercare aferente domeniului rutier;
o) certificã încadrarea în normele de poluare şi siguranţã rutierã a vehiculelor rutiere destinate
transportului internaţional de mãrfuri sau cu alte caracteristici speciale;
p) omologheazã vehiculele rutiere în vederea înmatriculãrii sau înregistrãrii acestora,
controleazã, la producãtor şi la vânzãtor, conformitatea caracteristicilor tehnice ale vehiculelor
rutiere cu tipul omologat şi dispune, în caz de neconcordanţã, suspendarea ori anularea
certificatului de omologare;
q) autorizeazã operatorii economici care desfãşoarã activitãţi de reparaţii, de reglare, de
modificãri constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a
vehiculelor rutiere scoase din uz;
r) autorizeazã înfiinţarea şi funcţionarea staţiilor de inspecţie tehnicã, supravegheazã şi
controleazã activitatea acestora şi atestã personalul care efectueazã inspecţia tehnicã periodicã;
s) autorizeazã desfãşurarea activitãţilor conexe transporturilor rutiere prin acordarea licenţei
pentru activitãţi conexe transportului rutier, supravegheazã şi controleazã desfãşurarea acestora;
ş) asigurã efectuarea inspecţiei tehnice a vehiculelor rutiere, în vederea primei înmatriculãri în
România şi certificãrii autenticitãţii acestora, în vederea înmatriculãrii/reînmatriculãrii sau la
cerere;
t) clasificã vehiculele rutiere destinate transportului rutier de persoane pe categorii de confort şi
vehiculele destinate transportului rutier de mãrfuri;
ţ) acordã operatorilor de transport rutier strãini autorizaţii de transport internaţional valabile
pe teritoriul României.
ART. 7
(1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii poate sã desemneze unitãţi care funcţioneazã
în subordinea sau sub autoritatea sa sã elaboreze şi sã punã în aplicare norme tehnice şi
reglementãri specifice transporturilor rutiere şi vehiculelor rutiere, care sã asigure inclusiv
inspecţia şi controlul tehnic de specialitate.
(2) Instituţiile publice, regiile autonome, precum şi societãţile comerciale prevãzute la alin. (1),
care funcţioneazã în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii, se autofinanţeazã din tarife şi comisioane, obţinute din prestaţii specifice, precum
şi din alte surse, constituite potrivit legii.
ART. 8
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este autoritatea competentã pentru aplicarea
acordurilor şi convenţiilor internaţionale, bilaterale sau multilaterale, din domeniul
transporturilor rutiere la care România este parte.
CAP. II
Accesul la activitatea de transport rutier
SECŢIUNEA 1
Accesul la ocupaţia de operator de transport rutier
ART. 9
Pentru a avea acces la ocupaţia de operator de transport rutier, întreprinderile trebuie sã
îndeplineascã cerinţele prevãzute la art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009.
ART. 10
(1) Autorizarea întreprinderilor în vederea accesului la ocupaţia de operator de transport
rutier se face prin înregistrarea acestora în Registrul electronic naţional al operatorilor de
transport rutier, ţinut de autoritatea competentã.
(2) Modul de întocmire, completare şi gestionare a registrului prevãzut la alin. (1), precum şi de
înscriere a datelor aferente operatorilor de transport se stabileşte de cãtre autoritatea competentã
prin norme.
ART. 11
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 ,
prevederile privind accesul la ocupaţia de operator de transport nu se aplicã întreprinderilor
angajate exclusiv în urmãtoarele tipuri de transport rutier naţional:
a) transporturi poştale efectuate în cadrul unui serviciu universal;
b) transportul necomercial de vehicule defecte sau care sunt avariate;
c) transportul de mãrfuri cu autovehicule a cãror masã totalã maximã autorizatã, inclusiv cea
a remorcilor, nu depãşeşte 3,5 tone;
d) transportul de mãrfuri în regim de taxi;
e) transportul de medicamente, aparate şi echipamente medicale şi al altor articole necesare în
cazul situaţiilor de urgenţã specifice catastrofelor naturale;
f) transporturi funerare;
g) deplasãri efectuate cu vehicule istorice;
h) transporturi efectuate cu vehicule rutiere special destinate serviciilor medicale de urgenţã;
i) transporturi efectuate cu vehicule rutiere utilizate de serviciile forţelor armate, de serviciile
protecţiei civile, de pompieri şi structurile responsabile cu menţinerea şi restabilirea ordinii şi
siguranţei publice sau închiriate de acestea fãrã conducãtor auto, atunci când transportul intrã în
atribuţiile proprii ale acestor servicii şi se efectueazã sub controlul acestora;
j) transporturi efectuate cu vehicule rutiere a cãror vitezã maximã autorizatã nu depãşeşte 40
km/h;
k) transporturi efectuate cu vehicule rutiere de încercãri pentru îmbunãtãţirea tehnologicã;
l) transporturi efectuate cu tractoare agricole sau forestiere;
m) transporturi în interes personal efectuate de cãtre persoane fizice, cu vehicule rutiere
deţinute de acestea, indiferent de capacitate;
n) transporturi efectuate cu autovehicule construite şi echipate pentru transportul a cel mult 9
persoane, inclusiv conducãtorul auto, şi destinate acestui scop;
o) transporturi necomerciale de lapte şi stupi de albine.
ART. 12
(1) Întreprinderea care exercitã ocupaţia de operator de transport rutier desemneazã un
manager de transport, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr.
1.071/2009 .
(2) Orice modificare în ceea ce priveşte managerul de transport desemnat se comunicã
autoritãţii competente de cãtre operatorul de transport în maximum 15 zile de la data acesteia.
ART. 13
Autoritatea competentã stabileşte prin norme modalitatea de îndeplinire a condiţiilor
referitoare la cerinţa privind sediul.
ART. 14
(1) Cerinţa privind buna reputaţie trebuie îndeplinitã de cãtre întreprindere şi de cãtre
managerul de transport al întreprinderii.
(2) Autoritatea competentã stabileşte prin norme:
a) modalitatea de îndeplinire a condiţiilor referitoare la cerinţa privind buna reputaţie;
b) procedura administrativã prin care se constatã pierderea bunei reputaţii a
întreprinderii/managerului de transport;
c) mãsurile cu efect echivalent mãsurii de reabilitare pentru îndeplinirea cerinţei privind buna
reputaţie.
ART. 15
Autoritatea competentã stabileşte prin norme modalitatea de îndeplinire a condiţiilor
referitoare la cerinţa privind capacitatea financiarã.
ART. 16
(1) Certificatul de competenţã profesionalã a managerului de transport se obţine în baza
pregãtirii profesionale iniţiale, urmatã de o examinare, în condiţiile stabilite de cãtre autoritatea
competentã prin norme.
(2) Deţinãtorii de certificate de competenţã profesionalã au obligaţia de a urma cursuri pentru
pregãtirea profesionalã periodicã în domeniile enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr.
1.071/2009 , la intervale de cel mult 10 ani, care se finalizeazã printr-o evaluare privind
actualizarea cunoştinţelor, în condiţiile stabilite de cãtre autoritatea competentã prin norme.
(3) Deţinãtorii de certificate de competenţã profesionalã care nu au mai condus o întreprindere
de transport rutier de marfã sau o întreprindere de transport rutier de persoane în ultimii 5 ani
au obligaţia de a urma cursuri de pregãtire profesionalã periodicã, care se finalizeazã printr-o
evaluare privind actualizarea cunoştinţelor, în condiţiile stabilite de cãtre autoritatea competentã
prin norme.
(4) În vederea actualizãrii cunoştinţelor pe care le deţin, managerii de transport au obligaţia sã
urmeze cursuri pentru pregãtirea profesionalã continuã, care se finalizeazã printr-o evaluare
privind actualizarea cunoştinţelor, în condiţiile stabilite de cãtre autoritatea competentã prin
norme.
SECŢIUNEA a 2-a
Accesul la transportul rutier în cont propriu
ART. 17
Pentru a avea acces la transportul rutier în cont propriu, întreprinderea trebuie sã
îndeplineascã cerinţele prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi d) din Regulamentul (CE) nr.
1.071/2009 .
ART. 18
Prevederile privind accesul la transportul rutier în cont propriu se aplicã întreprinderilor care
efectueazã operaţiuni de transport rutier în cont propriu cu vehicule rutiere a cãror masã totalã
maximã autorizatã, inclusiv remorca/semiremorca, depãşeşte 3,5 tone şi/sau cu vehicule rutiere
destinate transportului a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducãtorul auto, sau întreprinderilor
care efectueazã operaţiuni de transport rutier în cont propriu cu vehicule rutiere care se
deplaseazã fãrã încãrcãturã.
ART. 19
Prevederile privind accesul la transportul rutier în cont propriu nu se aplicã întreprinderilor
angajate exclusiv în urmãtoarele tipuri de transport rutier naţional:
a) transportul de vehicule rutiere defecte sau care sunt avariate;
b) transportul de mãrfuri cu autovehicule a cãror masã totalã maximã autorizatã, inclusiv cea
a remorcilor, nu depãşeşte 3,5 tone;
c) transportul de medicamente, aparate şi echipamente medicale şi al altor articole necesare în
cazul situaţiilor de urgenţã specifice catastrofelor naturale;
d) transporturi funerare;
e) deplasãri efectuate cu vehicule istorice;
f) transporturi efectuate cu vehicule rutiere special destinate serviciilor medicale de urgenţã;
g) transporturi efectuate cu vehicule rutiere utilizate de serviciile forţelor armate, de serviciile
protecţiei civile, de pompieri şi structurile responsabile cu menţinerea şi restabilirea ordinii şi
siguranţei publice sau închiriate de acestea fãrã conducãtor auto, atunci când transportul intrã în
atribuţiile proprii ale acestor servicii şi se efectueazã sub controlul acestora;
h) transporturi efectuate cu vehicule rutiere a cãror vitezã maximã autorizatã nu depãşeşte 40
km/h;
i) transporturi efectuate cu vehicule rutiere de încercãri pentru îmbunãtãţirea tehnologicã;
j) transporturi efectuate cu tractoare agricole sau forestiere;
k) transporturi în interes personal efectuate de cãtre persoane fizice, cu vehicule deţinute de
acestea, indiferent de capacitate;
l) transporturi efectuate cu autovehicule construite şi echipate pentru transportul a cel mult 9
persoane, inclusiv conducãtorul auto, şi destinate acestui scop;
m) transporturi necomerciale de lapte şi stupi de albine.
ART. 20
(1) Pentru a efectua transport rutier în cont propriu, întreprinderile trebuie sã fie înregistrate
în Registrul electronic naţional al întreprinderilor care efectueazã transport rutier în cont
propriu, ţinut de autoritatea competentã.
(2) Modul de întocmire, completare şi gestionare a registrului prevãzut la alin. (1), precum şi de
înscriere a datelor aferente întreprinderilor care efectueazã transport rutier în cont propriu se
stabileşte de cãtre autoritatea competentã prin norme.
ART. 21
(1) Certificatul de transport în cont propriu se acordã de cãtre autoritatea competentã în urma
îndeplinirii condiţiilor de bunã reputaţie şi de competenţã profesionalã.
(2) Autoritatea competentã stabileşte prin norme modalitatea de îndeplinire a condiţiilor de
bunã reputaţie şi de competenţã profesionalã.
ART. 22
(1) Întreprinderea care efectueazã transport rutier în cont propriu desemneazã un manager de
transport, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009.
(2) Orice modificare în ceea ce priveşte managerul de transport desemnat se comunicã
autoritãţii competente de cãtre întreprinderea care efectueazã transport rutier în cont propriu în
maximum 15 zile de la data acesteia.
CAP. III
Accesul la piaţa transportului rutier
SECŢIUNEA 1
Transportul rutier contra cost
ART. 23
Accesul la piaţa transportului rutier contra cost de mãrfuri şi persoane se face liber şi
nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, calitatea serviciilor de transport,
interesul publicului cãlãtor şi siguranţa rutierã fiind prioritare.
ART. 24
(1) Transportul rutier contra cost de mãrfuri şi persoane se efectueazã de cãtre operatorii de
transport rutier în baza licenţei comunitare numai cu autovehicule la bordul cãrora existã, pe
toatã durata transportului, o copie conformã a licenţei comunitare, documentul de transport,
precum şi celelalte documente specifice tipului de transport efectuat, stabilite prin reglementãrile
în vigoare.
(2) Licenţa comunitarã este eliberatã de autoritatea competentã cu o valabilitate de 10 ani şi se
pãstreazã la sediul întreprinderii.
(3) Perioada de valabilitate a copiilor conforme ale licenţei comunitare eliberate de autoritatea
competenta este de minimum un an, fãrã a depãşi perioada de valabilitate a licenţei comunitare.
(4) Copiile conforme ale licenţei comunitare nu sunt transmisibile şi sunt personalizate de cãtre
emitent cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor pentru care au fost emise.
(5) Modalitatea de eliberare a licenţei comunitare şi a copiilor conforme ale acesteia se
stabileşte de cãtre autoritatea competentã prin norme.
ART. 25
(1) Transportul rutier naţional contra cost se poate efectua numai cu vehicule rutiere
înmatriculate în România, deţinute şi utilizate în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Transportul rutier internaţional contra cost se poate efectua numai cu autovehicule rutiere
înmatriculate în România, deţinute şi utilizate în condiţiile prezentei ordonanţe.
(3) Transportul rutier contra cost se poate efectua în afara spaţiului Uniunii Europene cu un
ansamblu de vehicule doar în condiţiile în care semiremorca/remorca este înmatriculatã în
conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(4) În cazul efectuãrii transportului rutier internaţional contra cost, operatorii de transport
rutier români utilizeazã autovehicule conduse de cetãţeni români, de cetãţeni ai Uniunii Europene
sau de cetãţeni ai statelor din afara Uniunii Europene cu drept de muncã în România, angajaţi
sau puşi la dispoziţia acestora, titulari ai unui certificat de competenţã profesionalã obţinut în
condiţiile prevãzute de reglementãrile naţionale şi ale Uniunii Europene.
(5) În cazul efectuãrii transportului rutier naţional contra cost, operatorii de transport rutier
români utilizeazã autovehicule conduse de cetãţeni români, de cetãţeni ai Uniunii Europene sau
de cetãţeni ai statelor din afara Uniunii Europene cu drept de muncã în România, angajaţi ai
acestora, titulari ai unui certificat de competenţã profesionalã obţinut în condiţiile prevãzute de
reglementãrile naţionale şi ale Uniunii Europene.
ART. 26
Operatorii de transport rutier pot efectua transport rutier în cont propriu pe baza licenţei
comunitare şi a copiilor conforme ale acesteia, fãrã a deţine certificat de transport în cont propriu.
ART. 27
Operaţiunile de transport rutier de mãrfuri contra cost în regim de cabotaj se efectueazã în
conformitate cu prevederile art. 8 şi 9 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 .
ART. 28
Operaţiunile de transport rutier de persoane contra cost în regim de cabotaj se efectueazã în
conformitate cu prevederile art. 14-17 din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 .
ART. 29
Operaţiunile de transport rutier de mãrfuri contra cost în regim de cabotaj efectuate de cãtre
operatorii de transport din ţãrile din afara Uniunii Europene sunt interzise dacã acordurile şi
convenţiile bilaterale sau internaţionale din domeniul transporturilor rutiere la care România
este parte nu prevãd altfel.
ART. 30
Autoritatea competentã desemneazã prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii
punctul naţional de contact responsabil de schimbul de informaţii cu celelalte state membre ale
Uniunii Europene privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 , şi de luarea mãsurilor
necesare pentru interconectarea şi accesibilitatea la nivelul Uniunii Europene a registrelor
electronice naţionale, precum şi instituţia responsabilã cu întocmirea şi transmiterea raportului
prevãzut la art. 26 din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 .
1.1. Transportul rutier contra cost de mãrfuri
ART. 31
Transportul rutier naţional contra cost de mãrfuri se efectueazã conform prevederilor
prezentei ordonanţe, precum şi ale celorlalte reglementãri ale Uniunii Europene şi naţionale în
domeniu.
ART. 32
(1) Transportul rutier internaţional contra cost de mãrfuri între România şi celelalte state
membre ale Uniunii Europene se efectueazã conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1.072/2009 , celorlalte reglementãri ale Uniunii Europene şi naţionale în domeniu, precum şi
prezentei ordonanţe.
(2) Transportul rutier internaţional contra cost de mãrfuri între România şi statele din afara
Uniunii Europene se efectueazã conform prevederilor prezentei ordonanţe, celorlalte
reglementãri naţionale în domeniu, precum şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care
România este parte.
ART. 33
Autoritatea competentã va stabili prin norme criteriile şi modul de fixare a încãrcãturii,
precum şi modalitatea de verificare a respectãrii acestora.
1.2. Transport rutier contra cost de persoane
1.2.1. Transportul rutier naţional contra cost de persoane
ART. 34
Transportul rutier contra cost de persoane se efectueazã de cãtre operatorii de transport rutier
numai cu autobuze la bordul cãrora se aflã, pe toatã durata transportului, o copie conformã a
licenţei comunitare, precum şi licenţa de traseu însoţitã de graficul de circulaţie sau documentul
de transport corespunzãtor serviciilor ocazionale, dupã caz.
ART. 35
Transportul rutier contra cost de persoane cu autobuze se poate realiza prin:
a) servicii regulate;
b) servicii regulate speciale;
c) servicii ocazionale.
ART. 36
(1) Serviciile regulate contra cost de transport rutier de persoane pe un traseu naţional se pot
efectua de cãtre operatorii de transport rutier numai în baza programelor de transport şi a
licenţei de traseu eliberate de autoritatea competentã.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale pe raza cãrora sunt prevãzute staţii publice vor
acorda avizul în vederea întocmirii programelor de transport.
(3) Licenţa de traseu pentru transportul rutier interjudeţean contra cost se elibereazã pentru
fiecare cursã, iar pentru transportul rutier judeţean, pentru fiecare traseu.
ART. 37
Programele de transport rutier de persoane se întocmesc şi se aprobã de cãtre autoritatea
competentã, acestea fiind armonizate cu programele de transport de persoane aferente celorlalte
moduri de transport.
ART. 38
Serviciul regulat de transport rutier naţional de persoane contra cost se efectueazã cu
autobuze, în condiţiile stabilite de autoritatea competentã prin norme.
ART. 39
La efectuarea transportului rutier judeţean, interjudeţean sau internaţional contra cost de
persoane prin servicii regulate se interzice transportul mai multor persoane decât numãrul de
locuri pe scaune înscris în certificatul de înmatriculare al autovehiculului.
ART. 40
(1) Transportul rutier naţional de persoane contra cost prin servicii regulate se efectueazã
numai cu autobuze dotate cu aparat de marcat electronic fiscal şi cititor de carduri cu
posibilitatea de a transmite date on-line.
(2) Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sã îndeplineascã toate condiţiile şi funcţiile
prevãzute de legislaţia în vigoare şi vor fi utilizate la eliberarea de legitimaţii de cãlãtorie.
(3) Persoanele care, conform legii, beneficiazã de facilitãţi la transportul rutier naţional au
obligaţia de a utiliza legitimaţie de transport de tip card atât la urcarea, cât şi la coborârea
acestora în/din autovehicul.
(4) Modul de utilizare, precum şi condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã aparatele de
marcat electronice fiscale şi cititoarele de carduri vor fi reglementate prin norme metodologice,
aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 41
(1) Serviciile regulate de transport de persoane se executã pe bazã de legitimaţii de cãlãtorie
individuale, care sunt documente cu regim special, respectiv bilete, abonamente şi legitimaţii
speciale.
(2) Legitimaţiile speciale de cãlãtorie sunt acordate în condiţiile legii.
(3) Modelul biletelor, abonamentelor şi legitimaţiilor speciale se stabileşte unitar prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
(4) Transportul copiilor sub 5 ani se realizeazã gratuit, în condiţiile în care aceştia nu ocupã
locuri separate.
ART. 42
Autoritatea competentã stabileşte prin norme:
a) condiţiile pentru efectuarea serviciilor regulate, a serviciilor regulate speciale şi a serviciilor
ocazionale contra cost de transport rutier de persoane;
b) modul de întocmire şi aprobare a programelor de transport;
c) modul de atribuire a traseelor cuprinse în programele de transport;
d) modelul licenţei de traseu şi al graficului de circulaţie;
e) obligaţiile operatorilor de transport rutier în cazul efectuãrii serviciilor regulate, a serviciilor
regulate speciale şi a serviciilor ocazionale contra cost de transport rutier de persoane;
f) condiţiile de efectuare a operaţiunilor de cabotaj în cazul transportului contra cost de
persoane.
ART. 43
(1) Serviciile ocazionale contra cost de transport rutier de persoane se pot efectua de cãtre
operatorii de transport rutier numai pe baza documentului de transport eliberat de autoritatea
competentã.
(2) Modul de eliberare, precum şi condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã operatorii de
transport în vederea obţinerii documentului de transport vor fi stabilite prin norme de
autoritatea competentã.
1.2.2. Transportul rutier internaţional contra cost de persoane
ART. 44
(1) Transportul rutier internaţional contra cost de persoane între România şi celelalte state
membre ale Uniunii Europene se efectueazã pe baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1.073/2009 , a celorlalte reglementãri ale Uniunii Europene în domeniu, precum şi a prezentei
ordonanţe.
(2) Transportul rutier internaţional contra cost de persoane între România şi statele din afara
Uniunii Europene se efectueazã pe baza prevederilor prezentei ordonanţe şi ale acordurilor şi
convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(3) Serviciile regulate şi serviciile regulate speciale contra cost de transport rutier de persoane
pe un traseu internaţional între România şi un stat din afara Uniunii Europene se efectueazã de
cãtre operatorii de transport rutier numai pe baza autorizaţiilor de transport internaţional şi a
graficului de circulaţie conţinut în acestea, eliberate de autoritãţile competente ale statelor unde
sunt situate capetele de traseu, precum şi a autorizaţiilor de transport internaţional eliberate de
autoritãţile competente ale statelor tranzitate, dupã caz.
(4) Serviciile regulate contra cost de transport rutier de persoane pe un traseu internaţional
între România şi un stat din afara Uniunii Europene se pot efectua şi de cãtre mai mulţi operatori
de transport rutier români, în comun, conform autorizaţiei de transport internaţional eliberate de
autoritatea competentã.
(5) În cazul efectuãrii transportului rutier internaţional de persoane între România şi un stat
membru al Uniunii Europene, cu tranzitarea unui stat din afara Uniunii Europene, transportul
se efectueazã pe baza prevederilor legislaţiei Uniunii Europene, ale acordurilor şi convenţiilor la
care România şi statul tranzitat sunt pãrţi.
(6) În cazul efectuãrii transportului rutier internaţional de persoane între un stat membru al
Uniunii Europene şi un stat din afara Uniunii Europene, cu tranzitarea teritoriului României,
transportul se efectueazã pe baza prevederilor acordurilor şi convenţiilor la care România şi
statul din afara Uniunii Europene, respectiv România şi statul din Uniunea Europeanã sunt pãrţi.
(7) În cazul efectuãrii transportului rutier internaţional de persoane între douã state din afara
Uniunii Europene, cu tranzitarea teritoriului României, transportul se efectueazã pe baza
prevederilor acordurilor şi convenţiilor la care România şi cele douã state sunt pãrţi.
(8) Modul de eliberare, precum şi condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã operatorii de
transport în vederea obţinerii documentului de transport vor fi stabilite prin norme de
autoritatea competentã.
ART. 45
(1) Transportul rutier internaţional de persoane prin servicii ocazionale contra cost cu
autocarul şi autobuzul între România şi un alt stat membru al Uniunii Europene se efectueazã în
conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 .
(2) Transportul rutier internaţional de persoane prin servicii ocazionale între România şi un
stat din afara Uniunii Europene se efectueazã numai în condiţiile respectãrii prevederilor
Acordului privind transportul internaţional ocazional de cãlãtori cu autocarul şi autobuzul
(Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000, ratificat prin Legea
nr. 439/2002, pe baza documentelor prevãzute în respectivul acord, eliberate de autoritatea
competentã.
(3) Pentru statele nesemnatare ale Acordului INTERBUS, transportul rutier internaţional de
persoane prin servicii ocazionale contra cost se efectueazã numai pe baza documentului de
transport convenit între autoritatea competentã şi autoritãţile competente din statele pe teritoriul
cãrora se deruleazã transportul.
ART. 46
În cadrul transportului rutier internaţional contra cost de persoane prin servicii regulate
efectuat de cãtre operatorul de transport rutier român pe baza autorizaţiei de transport
internaţional este interzisã îmbarcarea persoanelor în vederea transportului acestora între douã
localitãţi de pe teritoriul României, ca serviciu internaţional de transport persoane.
SECŢIUNEA a 2-a
Transportul rutier în cont propriu
ART. 47
Transportul rutier în cont propriu se efectueazã de cãtre întreprinderile de transport rutier în
cont propriu pe baza certificatului de transport în cont propriu numai cu vehicule rutiere la
bordul cãrora se aflã, pe toatã durata transportului, o copie conformã a certificatului de transport
în cont propriu, documentul din care sã rezulte faptul cã transportul efectuat este în cont propriu,
precum şi documentele specifice acestui tip de transport, stabilite prin reglementãrile în vigoare.
ART. 48
(1) Certificatul de transport în cont propriu se elibereazã întreprinderii de transport rutier în
cont propriu de cãtre autoritatea competentã, având o valabilitate de 10 ani, şi se pãstreazã la
sediul acesteia.
(2) Pentru fiecare dintre autovehiculele rutiere deţinute de întreprinderea de transport rutier
în cont propriu în condiţiile prezentei ordonanţe şi utilizate la operaţiuni de transport rutier în
cont propriu, autoritatea competentã elibereazã, la cerere, copii conforme ale certificatului de
transport în cont propriu cu valabilitate de minimum un an, fãrã a depãşi perioada de valabilitate
a certificatului de transport în cont propriu.
(3) Copiile conforme ale certificatului de transport în cont propriu nu sunt transmisibile şi sunt
personalizate de cãtre emitent cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor pentru care au
fost emise.
(4) Modalitatea de eliberare a certificatului de transport în cont propriu şi a copiilor conforme
ale acestuia se stabileşte de cãtre autoritatea competentã prin norme.
ART. 49
(1) Operaţiunile de transport rutier naţional în cont propriu se pot efectua numai cu vehicule
rutiere înmatriculate în România, deţinute şi utilizate în condiţiile prezentei ordonanţe, cu
excepţia operaţiunilor de transport efectuate conform prevederilor art. 51.
(2) Operaţiunile de transport rutier în cont propriu se pot efectua în afara spaţiului Uniunii
Europene cu un ansamblu de vehicule doar în condiţiile în care semiremorca/remorca este
înmatriculatã în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care
România este parte.
(3) Întreprinderile de transport rutier în cont propriu utilizeazã autovehicule conduse de
cetãţeni români, de cetãţeni ai Uniunii Europene sau de cetãţeni ai statelor din afara Uniunii
Europene cu drept de muncã în România, angajaţi ai acestora.
ART. 50
Transportul rutier internaţional în cont propriu de persoane între România şi un stat din afara
Uniunii Europene se poate efectua numai pe baza documentului de transport eliberat şi convenit
de autoritatea competentã cu autoritãţile competente din statele pe teritoriul cãrora se deruleazã
transportul.
ART. 51
(1) În cazul unei operaţiuni de transport combinat, dacã transportul de pe segmentul rutier
iniţial este efectuat în cont propriu de o întreprindere în condiţiile prevãzute la art. 1 alin. (5) lit. d)
din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 , transportul de pe segmentul rutier final pentru
transportarea la destinaţie a mãrfurilor se considerã a fi efectuat în cont propriu dacã
întreprinderea cãreia îi sunt destinate mãrfurile deţine şi utilizeazã autovehicule conform
prevederilor art. 1 alin. (5) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 , chiar dacã remorcile sau
semiremorcile sunt deţinute de întreprinderea expeditoare care a efectuat transportul pe
segmentul rutier iniţial.
(2) În cazul în care transportul de pe segmentul rutier final este efectuat în cont propriu de o
întreprindere în condiţiile prevãzute la art. 1 alin. (5) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009
, transportul de pe segmentul rutier iniţial se considerã a fi efectuat în cont propriu dacã
întreprinderea care expediazã mãrfurile deţine şi utilizeazã autovehicule conform prevederilor
art. 1 alin. (5) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 , chiar dacã remorcile sau
semiremorcile sunt deţinute de întreprinderea destinatarã care va efectua transportul pe
segmentul rutier final.
CAP. IV
Activitãţi conexe transportului rutier
ART. 52
(1) Activitãţile conexe transportului rutier se efectueazã de cãtre operatorii economici numai pe
baza licenţei pentru activitãţi conexe transportului rutier, eliberatã de cãtre autoritatea
competentã.
(2) Licenţa pentru activitãţi conexe se elibereazã pentru fiecare activitate conexã efectuatã,
perioada de valabilitate a acesteia fiind de 5 ani.
(3) În vederea eliberãrii licenţei pentru activitãţi conexe transportului rutier – activitãţi
desfãşurate de autogãri, operatorul economic trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele
condiţii:
a) bazã materialã;
b) competenţã profesionalã;
c) onorabilitate.
(4) În vederea eliberãrii licenţei pentru activitãţi conexe transportului rutier – activitãţi de
intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost, operatorul economic trebuie sã
îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) bazã materialã;
b) competenţã profesionalã;
c) onorabilitate;
d) capacitate financiarã.
(5) În situaţia în care o activitate conexã transportului rutier se efectueazã de cãtre un operator
pentru activitãţi conexe transportului rutier în mai multe locaţii, autoritatea competentã
elibereazã câte o licenţã pentru activitãţi conexe transportului rutier.
ART. 53
Autogãrile şi staţiile publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate în cadrul
serviciilor regulate de transport rutier sunt bunuri de utilitate publicã şi pot fi proprietate privatã
sau publicã.
ART. 54
(1) Înfiinţarea sau desfiinţarea unei autogãri se aprobã de autoritãţile competente, în condiţiile
legii.
(2) Este interzisã schimbarea destinaţiei unei autogãri, desfiinţarea acesteia sau schimbarea
destinaţiei unor spaţii ale unei autogãri în mai puţin de 6 luni de la notificarea acestei intenţii de
cãtre proprietarul autogãrii respective.
ART. 55
Amenajarea, semnalizarea rutierã şi întreţinerea staţiilor publice pentru urcarea/coborârea
persoanelor transportate se asigurã de administratorul drumului sau deţinãtorul acestuia, dupã
caz.
ART. 56
(1) Activitãţile de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost se realizeazã pe
bazã de contracte, prin preluarea de la beneficiari a comenzilor de transport rutier, acestea
urmând a fi executate de intermediar, în numele sãu, prin intermediul unui operator de transport
rutier, pe bazã de contracte.
(2) Sarcinile şi rãspunderile intermediarului rezultã din prevederile contractului de
intermediere încheiat între pãrţi.
ART. 57
Autoritatea competentã stabileşte prin norme:
a) modul de îndeplinire a condiţiilor necesare în vederea obţinerii licenţei pentru activitãţi
conexe transportului rutier;
b) modelul licenţei pentru activitãţi conexe transportului rutier.
CAP. V
Siguranţa rutierã
SECŢIUNEA 1
Persoane cu funcţii care concurã la siguranţa rutierã
ART. 58
În sensul prezentei ordonanţe, persoanele cu funcţii care concurã la siguranţa rutierã sunt:
conducãtorul auto, persoana desemnatã sã conducã permanent şi efectiv activitatea de transport
rutier a întreprinderii/operatorului de transport/operatorului pentru activitãţi conexe
transportului rutier, consilierul de siguranţã pentru transportul rutier al mãrfurilor periculoase şi
instructorul de conducere auto.
ART. 59
(1) Persoanele cu funcţii care concurã la siguranţa rutierã trebuie sã facã dovada cã sunt apte
din punct de vedere medical şi psihologic pentru ocuparea şi menţinerea în funcţie.
(2) Avizul medical şi avizul psihologic se obţin în urma unei examinãri, iniţiale şi periodice,
efectuatã în unitãţi specializate din reţeaua sanitarã proprie a Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii sau agreate de acesta.
(3) Periodicitatea efectuãrii examinãrii medicale şi/sau psihologice, precum şi cazurile pentru
care se impune efectuarea examinãrii medicale şi/sau psihologice se stabilesc de cãtre autoritatea
competentã prin norme.
ART. 60
Pentru prevenirea evenimentelor rutiere, întreprinderile/operatorii de transport/operatorii
pentru activitãţi conexe transportului rutier au obligaţia de a asigura pregãtirea profesionalã
continuã şi periodicã a personalului cu funcţii care concurã la siguranţa rutierã.
ART. 61
Autoritatea competentã stabileşte prin norme sarcinile şi responsabilitãţile pe care trebuie sã le
îndeplineascã persoanele cu funcţii care concurã la siguranţa rutierã, precum şi alte obligaţii ale
întreprinderilor, operatorilor de transport rutier şi ale operatorilor pentru activitãţi conexe
transportului rutier în ceea ce priveşte siguranţa rutierã.
SECŢIUNEA a 2-a
Pregãtirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere
ART. 62
(1) Şcolile de conducãtori auto fac parte din cadrul instituţional naţional în domeniul siguranţei
rutiere, care desfãşoarã activitatea de pregãtire a persoanelor în vederea obţinerii permiselor de
conducere.
(2) Autorizarea şcolilor de conducãtori auto şi a instructorilor auto se face în condiţiile stabilite
de cãtre autoritatea competentã prin norme.
(3) Atestarea profesorilor de legislaţie rutierã şi a instructorilor de conducere auto se face în
condiţiile stabilite de cãtre autoritatea competentã prin norme.
ART. 63
Programa de şcolarizare şi metodologia de organizare şi desfãşurare a cursurilor de pregãtire
teoreticã şi practicã a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se stabilesc de
cãtre autoritatea competentã prin norme.
ART. 64
Condiţiile şi obligaţiile privind pregãtirea teoreticã şi practicã a persoanelor în vederea
obţinerii permisului de conducere se stabilesc de cãtre autoritatea competentã prin norme.
SECŢIUNEA a 3-a
Pregãtirea şi atestarea profesionalã a personalului de specialitate din domeniul transporturilor
rutiere
ART. 65
Persoanele cu funcţii care concurã la siguranţa rutierã şi profesorii de legislaţie rutierã
alcãtuiesc personalul de specialitate din domeniul transporturilor rutiere.
ART. 66
Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului de specialitate din domeniul
transporturilor rutiere se realizeazã în centrele de pregãtire şi perfecţionare autorizate de cãtre
autoritatea competentã, în condiţiile stabilite de aceasta prin norme.
ART. 67
(1) Examinarea în vederea atestãrii profesionale a personalului de specialitate din domeniul
transporturilor rutiere se realizeazã de cãtre autoritatea competentã, în condiţiile stabilite de
aceasta prin norme.
(2) Examinarea în vederea atestãrii profesionale a lectorilor necesari procesului de pregãtire şi
perfecţionare profesionalã a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere se
realizeazã de cãtre autoritatea competentã, în condiţiile stabilite de aceasta prin norme.
ART. 68
(1) Conducãtorii auto titulari ai permiselor de conducere corespunzãtoare pentru categoriile
D1, D1E, D sau DE care efectueazã operaţiuni de transport rutier ce fac obiectul prezentei
ordonanţe au obligaţia de a deţine şi un certificat de calificare profesionalã iniţialã (CPI) sau un
certificat de calificare profesionalã continuã (CPC), dupã caz.
(2) Conducãtorii auto titulari ai permiselor de conducere corespunzãtoare pentru categoriile
C1, C1E, C sau CE care efectueazã operaţiuni de transport rutier ce fac obiectul prezentei
ordonanţe au obligaţia de a deţine şi un certificat de calificare profesionalã iniţialã (CPI) sau un
certificat de calificare profesionalã continuã (CPC), dupã caz.
(3) Condiţiile privind pregãtirea iniţialã şi continuã a conducãtorilor auto prevãzuţi la alin. (1)
şi (2), precum şi condiţiile privind obţinerea certificatului de calificare profesionalã iniţialã (CPI) şi
a certificatului de calificare profesionalã continuã (CPC) se stabilesc de cãtre autoritatea
competentã prin norme.
ART. 69
(1) Certificatele de calificare profesionalã iniţialã (CPI) şi certificatele de calificare profesionalã
continuã (CPC) se elibereazã de cãtre autoritatea competentã numai:
a) conducãtorilor auto cetãţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene care au în România
reşedinţa curentã, aşa cum este aceasta definitã la art. 14 din Regulamentul (CEE) nr. 3.821/1985
al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) conducãtorilor auto cetãţeni ai unui alt stat din afara Uniunii Europene, care sunt angajaţi
în mod legal de un operator de transport sau de o întreprindere cu sediul ori domiciliul în
România sau care sunt deţinãtori ai unui permis de muncã valabil eliberat de autoritãţile
române.
(2) Certificatele de calificare profesionalã iniţialã (CPI) şi certificatele de calificare profesionalã
continuã (CPC) eliberate de autoritãţile competente din statele membre ale Uniunii Europene
conform prevederilor Directivei 2003/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15
iulie 2003 privind calificarea iniţialã şi formarea periodicã a conducãtorilor auto ai anumitor
vehicule rutiere destinate transportului de mãrfuri sau de pasageri, de modificare a
Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului şi a Directivei 91/439/CEE a Consiliului şi de
abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului sunt recunoscute în România.
ART. 70
Certificatele de competenţã profesionalã şi/sau atestatele valabile eliberate de autoritãţile
statelor membre ale Uniunii Europene pentru conducãtori auto, consilieri de siguranţã pentru
transportul rutier al mãrfurilor periculoase şi persoanele desemnate sã conducã permanent şi
efectiv activitatea de transport sunt recunoscute în România ca fiind echivalente cu cele eliberate
de autoritãţile române.
SECŢIUNEA a 4-a
Vehicule rutiere
ART. 71
(1) Transportul rutier poate fi efectuat numai cu vehicule rutiere a cãror stare tehnicã
corespunde reglementãrilor specifice în vigoare, având inspecţia tehnicã periodicã valabilã,
acestea fiind clasificate/încadrate corespunzãtor, conform reglementãrilor în vigoare.
(2) Pentru accesul pe infrastructura rutierã, vehiculele rutiere fabricate în ţarã sau în
strãinãtate, înmatriculate sau care urmeazã sã fie înmatriculate în România, sunt supuse
omologãrii în vederea înmatriculãrii sau înregistrãrii şi/sau inspecţiei tehnice periodice, dupã caz,
în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
(3) Transportul rutier de mãrfuri şi/sau persoane se efectueazã numai cu vehicule rutiere
destinate prin construcţie tipului respectiv de transport şi dotate cu tahografe şi limitatoare de
vitezã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
ART. 72
Defecţiunile tehnice constatate la controlul în trafic se clasificã în defecţiuni tehnice minore,
majore şi periculoase, conform planului de operaţiuni stabilit prin reglementãrile specifice în
vigoare.
ART. 73
(1) În scopul facilitãrii controlului vehiculelor care fac obiectul prezentei ordonanţe utilizate de
cãtre operatorii de transport/întreprinderi, aceştia au obligaţia dotãrii acestora cu plãcuţe din
care sã rezulte dimensiunile şi masele maxime autorizate ale vehiculului.
(2) Modelul şi locul de aplicare a plãcuţelor se stabilesc de autoritatea competentã prin norme.
(3) Plãcuţele prevãzute la alin. (1) fac dovada conformitãţii vehiculului respectiv cu prevederile
legislaţiei comunitare referitoare la dimensiunile maxime admise şi masele maxime autorizate.
(4) În cazul în care caracteristicile vehiculului nu mai corespund cu cele indicate în plãcuţã,
operatorul de transport/întreprinderea are obligaţia de a solicita modificarea datelor înscrise pe
plãcuţã în mod corespunzãtor.
(5) Vehiculele care sunt dotate cu plãcuţe sunt verificate:
a) prin sondaj, în privinţa respectãrii maselor maxime autorizate; şi
b) ori de câte ori existã suspiciuni cã nu sunt respectate, în privinţa dimensiunilor maxime
autorizate.
ART. 74
Echiparea cu tahografe şi limitatoare de vitezã este obligatorie pentru autovehiculele ori
ansamblurile de vehicule rutiere destinate transportului rutier de mãrfuri a cãror masã totalã
maximã autorizatã este mai mare de 3,5 tone şi pentru autovehiculele destinate transportului
rutier de p
ersoane având mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducãtorului auto, în conformitate
cu prevederile reglementãrilor naţionale şi ale Uniunii Europene.
ART. 75
Operatorii economici care efectueazã servicii de montare, reglare şi verificare a tahografelor şi
limitatoarelor de vitezã pot desfãşura aceste activitãţi numai pe baza autorizaţiei tehnice eliberate
de autoritatea competentã, în condiţiile stabilite prin reglementãrile în vigoare.
CAP. VI
Contracte în activitãţile de transport rutier şi activitãţile conexe acestuia
ART. 76
(1) Efectuarea transportului rutier contra cost şi a activitãţilor conexe acestuia se realizeazã pe
bazã de contract de transport, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceste activitãţi sunt
urmãtoarele:
1. transportul rutier contra cost de mãrfuri;
2. transportul rutier naţional şi internaţional contra cost de persoane în urmãtoarele cazuri:
a) serviciu regulat;
b) serviciu regulat special;
c) serviciu ocazional;
3. activitãţi desfãşurate de autogarã;
4. activitãţi de intermediere.
(2) Se considerã contract şi comanda acceptatã, numai dacã aceasta conţine toate elementele
necesare efectuãrii transportului rutier.
ART. 77
(1) Dispoziţiile art. 1 pct. 2 şi 3, precum şi ale art. 2-30 şi 32-41, cu excepţia celor prevãzute la
art. 23 pct. 3, din Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de mãrfuri pe
şosele (CMR), semnatã la Geneva, Elveţia, la 19 mai 1956, la care România a aderat prin
Decretul nr. 451/1972, denumitã în continuare Convenţia CMR, sunt aplicabile transporturilor
rutiere naţionale contra cost de mãrfuri.
(2) În transportul rutier naţional, prevederile art. 23 pct. 3 din Convenţia CMR vor avea
urmãtorul cuprins: „Totuşi, cuantumul despãgubirilor nu poate depãşi echivalentul în lei a 2,5
USD per kilogram greutate brutã lipsã.”
ART. 78
(1) În executarea activitãţii conexe de intermediere, transportul rutier se face pe baza şi în
condiţiile contractului încheiat între client şi intermediar, precum şi ale contractului încheiat între
intermediar şi operatorul de transport rutier.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), operatorul care deţine licenţã pentru activitãţi de
intermediere are obligaţiile şi responsabilitãţile care rezultã din contractele respective.
ART. 79
Autoritatea competentã stabileşte prin norme modalitatea de aplicare a prevederilor
Convenţiei CMR de cãtre operatorii de transport rutier români care efectueazã transport rutier
naţional contra cost de mãrfuri.
ART. 80
Biletul de cãlãtorie reprezintã contractul de transport în cazul serviciilor regulate, încheiat
între prestator – operator de transport şi beneficiar – cãlãtor, prin care operatorul de transport
rutier se obligã sã efectueze transportul în condiţii de siguranţã şi confort, iar beneficiarul se
obligã sã achite contravaloarea sa, care include şi asigurarea persoanelor şi a bagajelor, precum şi
riscurile ce pot decurge din efectuarea transportului rutier.
CAP. VII
Tarife
ART. 81
Eliberarea documentelor prevãzute de prezenta ordonanţã, precum şi efectuarea prestaţiilor
specifice se realizeazã de autoritatea competentã, pe baza tarifelor stabilite de aceasta prin ordin.
ART. 82
Tarifele aferente transportului rutier contra cost se stabilesc liber, pe bazã de cerere şi ofertã.
CAP. VIII
Control
ART. 83
Inspecţia şi controlul modului de respectare pe teritoriul României a prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 , Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 şi ale Regulamentului
(CE) nr. 1.073/2009 , precum si ale prevederilor prezentei ordonanţe, inclusiv a prevederilor
normelor şi reglementãrilor prevãzute de aceasta, se efectueazã în trafic şi la sediul
întreprinderilor/operatorilor de transport rutier şi al întreprinderilor care desfãşoarã activitãţi
conexe transportului rutier.
ART. 84
Inspecţia şi controlul modului de respectare a prevederilor prezentei ordonanţe, inclusiv a
prevederilor normelor şi reglementãrilor prevãzute de aceasta, în ceea ce priveşte activitatea de
pregãtire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectueazã de cãtre
autoritatea competentã.
CAP. IX
Sancţiuni
ART. 85
(1) Încãlcãrile prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 , ale Regulamentului (CE) nr.
1.072/2009 şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 , ale prezentei ordonanţe, precum şi ale
normelor de aplicare a acesteia atrag rãspunderea civilã, administrativã, penalã şi
contravenţionalã, în condiţiile legii.
(2) Încãlcãrile prevãzute la alin. (1) cu caracter contravenţional şi sancţiunile aplicabile în cazul
constatãrii acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
CAP. X
Alte mãsuri privind reglementarea transporturilor rutiere
ART. 86
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, cu avizul Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii, elaboreazã norme tranzitorii, cu caracter de excepţie, privind transportul rutier
de bunuri divizibile provenite din exploatãrile agricole pe perioada cuprinsã între 1 septembrie şi
30 noiembrie 2011, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 87
La alineatul (1) al articolului 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea
tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobatã cu
modificãri şi completãri prin Legea nr. 424/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã
punctul (v) al literei a) se introduce un nou punct, punctul (vi), cu urmãtorul cuprins:
„(vi) Serviciul de Protecţie şi Pazã.”
CAP. XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 88
(1) Licenţele de transport, certificatele de transport în cont propriu, precum şi copiile conforme
ale acestora eliberate înainte de data de 4 decembrie 2011 rãmân valabile pânã la data expirãrii
lor.
(2) Certificatele de competenţã profesionalã/Atestatele profesionale eliberate anterior datei de 4
decembrie 2011 îşi pãstreazã valabilitatea pânã la data expirãrii lor.
ART. 89
(1) Obligaţiile corespunzãtoare operatorilor de transport rutier, întreprinderilor de transport
rutier în cont propriu şi operatorilor pentru activitãţi conexe transportului rutier, precum şi
sancţiunile administrative aplicabile acestora se stabilesc de cãtre autoritatea competentã prin
norme.
(2) Obligaţiile corespunzãtoare desfãşurãrii activitãţii de pregãtire a persoanelor în vederea
obţinerii permisului de conducere se stabilesc de cãtre autoritatea competentã prin norme.
ART. 90
În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va elabora norme metodologice
de punere în aplicare a acesteia, care se aprobã prin ordin.
ART. 91
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a normelor prevãzute la art. 90 se aprobã de
cãtre Guvern hotãrârea prevãzutã la art. 85 alin. (2).
ART. 92
Prezenta ordonanţã intrã în vigoare la data de 4 decembrie 2011, cu excepţia art. 86, 87, 90 şi
91, care intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei
ordonanţe.
ART. 93
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.
109/2005 privind transporturile rutiere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
655 din 22 iulie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 102/2006, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare, se abrogã.
*
Prezenta ordonanţã transpune prevederile art. 6 alin. (1) lit. c), alin. (2), (3) şi (4) din Directiva
96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulã
în interiorul Comunitãţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi
a greutãţii maxime autorizate în traficul internaţional, publicatã în Jurnalul Oficial al
Comunitãţilor Europene nr. L 235 din 17 septembrie 1996, ale art. 9 din Directiva 92/106/CEE a
Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de
transporturi combinate de mãrfuri între state membre, publicatã în Jurnalul Oficial al
Comunitãţilor Europene nr. L 368 din 17 decembrie 1992, precum şi ale art. 9, 10 şi art. 14 alin.
(2) din Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2003 privind
calificarea iniţialã şi formarea periodicã a conducãtorilor auto ai anumitor vehicule rutiere
destinate transportului de mãrfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr.
3.820/85 al Consiliului şi a Directivei 91/439/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei
76/914/CEE a Consiliului, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 226
din 10 septembrie 2003.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneazã:
–––––
Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Anca Daniela Boagiu
Ministrul administraţiei şi internelor,
Constantin-Traian Igaş
Ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale,
Valeriu Tabãrã
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,
Bogdan Mãnoiu
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Ialomiţianu
Bucureşti, 31 august 2011.
Nr. 27.

normele de aplicare si  diferite tipuri de cereri catre ARR  gasiti aici:

http://www.arr.ro/files/legislatie/nationala/0854Bis.pdf

  1. #1 by distante rutiere on 19/08/2014 - 22:40

    Wonderful goods from you, man. I have understand your stuff previous to and you
    are just too wonderful. I really like what you have acquired here, certainly like what you’re saying and the way in which you say it.
    You make it entertaining and you still care
    for to keep it wise. I cant wait to read far more from
    you. This is really a tremendous site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: