Directiva 2003/59/CE. Atestate soferi profesionisti

Directiva 2003/59/CE.

din 15 iulie 2003

Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului

editie speciala in limba româna: capitol 07 volum 12 p. 86 – 99

privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71,

având în vedere propunerea Comisiei [1],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [2],

în urma consultării Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 din Tratat [3],

întrucât:

(1) Articolul 5 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 [4] prevede că anumiți conducători auto care efectuează transporturi rutiere de mărfuri sau de pasageri trebuie să dețină, în funcție de vârsta lor, de categoria vehiculului utilizat și de distanța care urmează să fie parcursă, un certificat de competență profesională în conformitate cu normele comunitare privind nivelul minim de formare pentru unii conducători auto care efectuează transporturi rutiere. Respectivul nivel minim este stabilit prin Directiva 76/914/CEE [5].

(2) Deoarece dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 se aplică unui foarte mic procent dintre conducătorii auto, iar în prezent formarea obligatorie a conducătorilor auto este cerută doar de câteva state membre, majoritatea conducătorilor auto care conduc în prezent pe teritoriul comunitar își exercită profesia doar pe baza unui permis de conducere.

(3) Pentru a permite conducătorilor auto să îndeplinească noile cerințe rezultate din dezvoltarea pieței transporturilor rutiere, este necesară extinderea aplicării normelor comunitare tuturor conducătorilor auto, indiferent dacă ei conduc autovehicule în calitate de persoană independentă sau ca lucrători salariați și indiferent dacă efectuează această activitate în nume propriu sau în numele unor terți (contra cost).

(4) Stabilirea unor noi norme comunitare are drept scop luarea măsurilor de siguranță pentru ca, prin această calificare, conducătorul auto să se încadreze într-un standard datorită căruia să aibă acces și să efectueze activitatea de conducere auto.

(5) În mod specific, obligația de a deține o calificare inițială și de a participa la instruiri periodice are drept scop îmbunătățirea siguranței rutiere și a siguranței conducătorului auto, inclusiv în timpul operațiilor efectuate de conducătorul auto atunci când vehiculul este oprit. În plus, natura modernă a profesiei de conducător auto trebuie să trezească interesul tinerilor pentru această profesie, contribuind la recrutarea de noi conducători auto atunci când numărul lor este insuficient.

(6) Pentru evitarea condițiilor inegale de concurență, prezenta directivă trebuie să se aplice activității de conducere a autovehiculelor atât de către resortisanții unui stat membru, cât și de către resortisanții unor țări terțe care sunt angajați sau utilizați de o întreprindere înființată într-un stat membru.

(7) Pentru a se stabili dacă un conducător auto își îndeplinește obligațiile, statele membre trebuie să elibereze conducătorilor auto un certificat de competență profesională, denumit în continuare „CCP”, care să certifice calificarea inițială sau formarea periodică a acestora.

(8) Datorită diferențelor dintre sistemele existente în prezent în anumite state membre, statele membre trebuie să poată face o selecție între câteva opțiuni, astfel încât să faciliteze punerea în aplicare a dispozițiilor legate de calificarea inițială.

(9) În vederea păstrării calificării de conducător auto, conducătorii auto actuali trebuie să fie obligați să participe periodic la stagii de perfecționare pentru aptitudinile esențiale în profesia lor.

(10) Condițiile minime care trebuie îndeplinite pentru calificarea inițială și formarea periodică se referă la normele de siguranță care trebuie respectate în timpul conducerii autovehiculelor și atunci când autovehiculele sunt oprite. Dezvoltarea aptitudinilor de conducere preventivă – anticiparea pericolelor, toleranța față de alți participanți la traficul rutier – împreună cu consumul rațional de carburant, au o influență pozitivă atât asupra societății, cât și asupra sectorului de transport rutier însuși.

(11) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere drepturilor dobândite de un conducător auto care deține permisul de conducere necesar pentru desfășurarea activității de conducere a autovehiculelor înainte de data stabilită pentru obținerea unui CCP care să certifice calificarea inițială sau formarea periodică.

(12) Este necesar ca numai centrelor de formare profesională care au fost autorizate de autoritățile competente din statele membre să li se permită organizarea de cursuri de formare stabilite pentru calificarea inițială și formarea periodică. Pentru asigurarea calității acestor centre autorizate, autoritățile competente trebuie să stabilească criterii armonizate pentru autorizarea lor, inclusiv acela al unui nivel ridicat de profesionalism bine stabilit.

(13) Pentru organizarea testărilor destinate calificării inițiale și formării periodice trebuie să răspundă nu numai autoritățile competente din statele membre, ci și orice entitate desemnată de acestea. Datorită importanței prezentei directive pentru siguranța rutieră și pentru egalitatea condițiilor concurențiale, aceste testări trebuie supravegheate de către autoritățile competente din statele membre.

(14) Statele membre trebuie să dispună ca prima sesiune de formare periodică să fie încheiată și să emită certificatele CCP corespunzătoare în termen de cinci ani fie de la data eliberării CCP-ului care să certifice calificarea inițială, fie de la data expirării perioadei de timp stabilite pentru ca anumiți conducători auto să-și revendice drepturile dobândite. De asemenea, trebuie să fie posibilă scurtarea sau extinderea acestor perioade de timp. În urma primei formări periodice, conducătorul auto trebuie să participe la stagii periodice de formare din cinci în cinci ani.

(15) Pentru a certifica faptul că un conducător auto care este resortisantul unui stat membru este titularul unuia dintre certificatele CCP prevăzute de prezenta directivă și pentru facilitarea recunoașterii reciproce a diferitelor certificate CCP, statele membre trebuie să aplice codul comunitar armonizat stabilit în acest scop împreună cu data de expirare a codului, fie pe permisul de conducere fie pe noua carte de calificare a conducătorului auto care urmează să fie reciproc recunoscut de către statele membre și al cărui model armonizat este prevăzut de prezenta directivă. Această carte trebuie să îndeplinească aceleași criterii de siguranță ca și permisul de conducere, datorită importanței drepturilor pe care le conferă pentru securitatea rutieră și pentru egalitatea condițiilor concurențiale. Posibilitatea acordată statelor membre de aplicare a codului comunitar pe noua carte trebuie să le permită acestora să stabilească o perioadă de valabilitate pentru permisele de conducere care să nu coincidă cu data expirării valabilității formării periodice, având în vedere că Directiva 91/439/CEE [6] prevede că fiecare stat membru urmează să-și păstreze dreptul de a stabili, pe baza criteriilor naționale, perioada de valabilitate a permiselor de conducere pe care le eliberează.

(16) Anexele I și Ia la Directiva 91/439/CEE trebuie modificate astfel încât să adauge la lista codurilor și sub-codurilor armonizate menționate în respectivele anexe noul cod comunitar care stabilește data până la care conducătorul auto îndeplinește cerințele privind aptitudinile profesionale, indiferent dacă aceasta este o calificare inițială sau o formare periodică.

(17) Trebuie prevăzute dispoziții speciale de certificare pentru conducătorii auto menționați în prezenta directivă care sunt resortisanți ai unor țări terțe.

(18) Comisia trebuie să monitorizeze punerea în aplicare a prezentei directive, având în vedere în mod special diferitele sisteme de calificare inițială pe care le stabilește și trebuie să prezinte un raport pe marginea acestui subiect Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(19) Datorită numărului semnificativ de conducători auto la care se face referire în prezenta directivă, dispozițiile privind calificarea inițială trebuie aplicate în două etape, în funcție de tipul de transport vizat: de pasageri sau de mărfuri. Aplicarea în etape a prezentei directive în privința calificării inițiale a conducătorilor auto de vehicule care efectuează transportul de mărfuri sau de pasageri trebuie să facă posibilă stabilirea desfășurării în etape a formării periodice.

(20) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive trebuie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor executive conferite Comisiei [7].

(21) Pentru a se ține cont de aplicarea la două date diferite a dispozițiilor referitoare la calificarea inițială, trebuie abrogate dispozițiile relevante din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85, precum și din Directiva 76/914/CEE.

(22) Cu toate acestea, pentru a se respecta principiile legislației comunitare, este de dorit ca acei conducători auto care efectuează transporturi în cazurile în care se consideră că există un impact mai redus asupra siguranței rutiere sau în cazurile în care dispozițiile prezentei directive ar impune o povară economică sau socială disproporționată, să fie exceptați de la aplicarea prezentei directive.

(23) Deoarece obiectivul acțiunii propuse, respectiv stabilirea unui standard valabil în întreaga Comunitate pentru calificarea inițială și formarea periodică, nu poate fi realizat în suficientă măsură de către statele membre și, în consecință, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii propuse, acesta ar fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit în articolul 5 din tratat. Conform principiului proporționalității enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește nivelul necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezenta directivă se aplică activității de conducere a autovehiculelor efectuată de:

(a) resortisanți ai unui stat membru;

(b) resortisanți ai unor țări terțe care sunt angajați sau utilizați de o întreprindere înființată într-un stat membru;

denumiți în continuare „conducători auto”, care efectuează transporturi rutiere în cadrul Comunității, pe drumuri deschise utilizării publice, folosind:

– vehicule pentru care este necesar un permis de conducere de categoria C1, C1+E, C sau C+E, așa cum sunt definite aceste categorii în Directiva 91/439/CEE, sau un permis de conducere recunoscut ca fiind echivalent;

– vehicule pentru care este necesar un permis de conducere de categoria D1, D1+E, D sau D+E, așa cum sunt definite aceste categorii în Directiva 91/439/CEE, sau un permis de conducere recunoscut ca fiind echivalent.

Articolul 2

Excepții

Prezenta directivă nu se aplică conducătorilor auto care conduc:

(a) vehicule cu o viteză maximă autorizată care nu depășește 45 km/h;

(b) vehicule utilizate de sau aflate sub controlul forțelor armate, apărării civile, serviciului de pompieri și al forțelor care răspund de menținerea ordinii publice;

(c) vehicule care efectuează teste rutiere în vederea unor dezvoltări tehnice, reparații sau pentru întreținere, și vehicule noi sau reconstruite care nu au fost încă puse în funcțiune;

(d) vehicule utilizate în situații de urgență sau desemnate pentru misiuni de recuperare;

(e) vehicule utilizate în cursul lecțiilor de conducere auto pentru orice persoană care dorește să obțină un permis de conducere sau un certificat CCP, după cum se prevede la articolul 6 și articolul 8 alineatul (1);

(f) vehicule utilizate pentru transportul necomercial de pasageri sau de mărfuri, pentru utilizare personală;

(g) vehicule care transportă materiale și echipamente care urmează să fie utilizate de către conducătorul auto în cursul activității sale, cu condiția ca respectiva conducere a vehiculului să nu reprezinte principala activitate a conducătorului auto.

Articolul 3

Calificare și formare

(1) Activitatea de conducere auto, așa cum este definită în articolul 1, este supusă unei calificări inițiale obligatorii și unei formări periodice obligatorii. În acest scop, statele membre realizează:

(a) un sistem de calificare inițială

Statele membre aleg una dintre următoarele două opțiuni:

(i) opțiunea care combină atât participarea la cursuri cât și un test

În conformitate cu punctul 2 (2.1) din anexa I, acest tip de calificare inițială implică participarea obligatorie la curs pentru o perioadă specifică de timp. Aceasta se va încheia cu un test. După finalizarea cu succes a testului, calificarea este certificată printr-un CCP, conform celor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a);

(ii) opțiunea care implică numai teste

În conformitate punctul 2 (2.2) din anexa I, acest tip de calificare inițială nu implică participarea obligatorie la curs, ci doar teste teoretice și practice. După finalizarea cu succes a testelor, calificarea este certificată printr-un CCP, conform dispozițiilor articolului 6 alineatul (1) litera (b);

Cu toate acestea, un stat membru poate autoriza un conducător auto să conducă pe teritoriul său înainte de obținerea unui CCP, în cazul în care conducătorul auto urmează un curs național de formare profesională cu durata de cel puțin șase luni, pe parcursul unei perioade de timp de maximum trei ani. În contextul acestui curs de formare profesională, testele menționate la punctele (i) și (ii) pot fi parcurse în etape;

(b) un sistem de formare periodică

În conformitate cu punctul 4 din anexa I, formarea periodică presupune urmarea obligatorie a cursului. Aceasta este certificată de un CCP, conform dispozițiilor articolului 8 alineatul (1).

(2) Statele membre pot realiza și un sistem de calificare inițială accelerată, astfel încât conducătorul auto să poată conduce în cazurile menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și litera (b) și în articolul 5 alineatul (3) litera (a) punctul (i) și litera (b).

În conformitate cu punctul 3 din anexa I, calificarea inițială accelerată presupune urmarea obligatorie a cursului. Aceasta se încheie cu un test. După finalizarea cu succes a testelor, calificarea este certificată printr-un CCP, conform dispozițiilor articolului 6 alineatul (2).

(3) Statele membre pot excepta conducătorii auto care au obținut certificatul de competență profesională prevăzut în Directiva 96/26/CE [8] de la testele menționate la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) și la alineatul (2) pentru subiectele cuprinse în testele specificate în respectiva directivă și, dacă este cazul, de urmarea acelei părți a cursului care corespunde respectivelor subiecte.

Articolul 4

Drepturi dobândite

Sunt exceptați de obligativitatea de a obține o calificare inițială următorii conducători auto:

(a) conducătorii auto care dețin un permis de conducere de categoria D1, D1+E, D sau D+E sau un permis de conducere recunoscut ca echivalent, care nu a fost eliberat în urmă cu mai mult de doi ani de la data finală pentru punerea în aplicare a prezentei directive;

(b) conducătorii auto care dețin un permis de conducere de categoria C1, C1+E, C sau C+E sau un permis de conducere recunoscut ca echivalent, care nu a fost eliberat în urmă cu mai mult de doi ani de la data finală pentru punerea în aplicare a prezentei directive.

Articolul 5

Calificare inițială

(1) Accesul la o calificare inițială nu necesită obținerea în prealabil a permisului de conducere corespunzător.

(2) Conducătorii unui vehicul destinat transportului de mărfuri pot conduce:

(a) de la vârsta de 18 ani:

(i) un vehicul care se încadrează în categoriile de permis de conducere C și C+E, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP, după cum se menționează la articolul 6 alineatul (1);

(ii) un vehicul care se încadrează în categoriile de permis de conducere C1 și C1+E, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP, după cum se menționează la articolul 6 alineatul (2);

(b) de la vârsta de 21 de ani, un vehicul care se încadrează în categoriile de permis de conducere C și C+E, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP, în conformitate cu măsurile prevăzute în art. 6 alin. (2).

(3) Conducătorii unui vehicul destinat transportului de mărfuri pot conduce:

(a) de la vârsta de 21 de ani:

(i) vehicule care se încadrează în categoriile de permis de conducere D și D+E destinate transportului de călători prin servicii regulate, în cazul în care ruta nu depășește 50 de kilometri și un vehicul care se încadrează în categoriile de permis de conducere D1 și D1+E cu condiția ca aceștia să dețină un CCP menționat la articolul 6 alineatul (2).

Orice stat membru poate autoriza conducătorii vehiculelor care se încadrează într-una dintre categoriile menționate anterior să conducă respectivele vehicule pe teritoriul său de la vârsta de 18 ani, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP menționat la articolul 6 alineatul (1);

(ii) un vehicul care se încadrează în categoriile de permis de conducere D și D+E, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP menționat la articolul 6 alineatul (1).

Orice stat membru poate autoriza conducătorii vehiculelor care se încadrează într-una dintre categoriile menționate mai sus să conducă aceste vehicule pe teritoriul său de la vârsta de 20 de ani, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP menționat la articolul 6 alineatul (1). Aceasta poate fi redusă la vârsta de 18 ani în cazul în care conducătorul auto conduce astfel de vehicule fără pasageri;

(b) de la vârsta de 23 de ani, un vehicul care se încadrează în categoriile de permis de conducere D și D+E, cu condiția ca aceștia să dețină un CCP menționat la articolul 6 alineatul (2).

(4) Fără a aduce atingere limitelor de vârstă specificate la alineatul (2), conducătorii auto care efectuează transport de mărfuri și dețin un CCP menționat la articolul 6 pentru una dintre categoriile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol sunt exceptați de la obținerea unui astfel de CCP pentru oricare alta dintre categoriile de vehicule prevăzute în respectivul alineat.

Aceste dispoziții se aplică în aceleași condiții conducătorilor auto care efectuează transport de călători, încadrându-se în categoriile menționate la alineatul (3).

(5) Conducătorilor auto care efectuează transport de mărfuri și își extind sau își modifică activitățile în vederea transportului de călători sau invers și care dețin un CCP menționat la articolul 6 nu li se mai solicită să repete părțile comune ale calificării inițiale, ci numai părțile specifice noii calificări.

Articolul 6

CCP pentru atestarea calificării inițiale

(1) CCP pentru atestarea unei calificări inițiale

(a) CCP acordat pe baza participării la curs și a unui test

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i), statele membre solicită conducătorilor auto cursanți să participe la cursuri într-un centru de formare autorizat de către autoritățile competente, conform punctului 5 din anexa I, denumit în continuare „centru de formare autorizat”. Aceste cursuri cuprind toate subiectele menționate în anexa I punctul 1. Această formare se încheie prin finalizarea cu succes a testului prevăzut în anexa I punctul 2(2.1). Testul este organizat de către autoritățile competente ale statelor membre sau de către o entitate desemnată de acestea, iar scopul său este acela de a verifica dacă, pentru subiectele menționate mai sus, conducătorul auto cursant posedă nivelul de cunoștințe necesar în conformitate cu anexa I punctul 1. Respectivele autorități sau entități supraveghează testul și, după finalizarea cu succes a acestuia, emit conducătorilor auto un CCP care atestă o calificare inițială.

(b) CCP acordat pe baza testelor

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), statele membre solicită conducătorilor auto cursanți să treacă testele teoretice și practice menționate în anexa I punctul 2(2.2). Aceste teste sunt organizate de autoritățile competente ale statelor membre sau de o entitate desemnată de acestea, iar scopul lor este acela de a verifica dacă, pentru toate subiectele menționate mai sus, conducătorul auto cursant posedă nivelul de cunoștințe necesar în conformitate cu anexa I punctul 1. Respectivele autorități sau entități supraveghează testele și, după finalizarea cu succes a acestora, eliberează conducătorilor auto un CCP care atestă o calificare inițială.

(2) CCP care atestă o calificare inițială accelerată

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2), statele membre solicită conducătorilor auto cursanți să urmeze cursurile într-un centru de formare autorizat. Aceste cursuri acoperă toate subiectele menționate în anexa I punctul 1.

Formarea se încheie cu testul prevăzut în anexa I punctul 3. Acest test este organizat de către autoritățile competente ale statelor membre sau de către o entitate desemnată de acestea, iar scopul său este acela de a verifica dacă, pentru toate subiectele menționate mai sus, conducătorul auto cursant posedă nivelul de cunoștințe necesar în conformitate cu anexa I punctul 1. Respectivele autorități sau entități supraveghează testul și, după finalizarea cu succes a acestuia, eliberează conducătorilor auto un CCP care atestă o calificare inițială accelerată.

Articolul 7

Formarea periodică

Formarea periodică constă dintr-un stagiu de formare care să permită titularilor unui CCP menționat la articolul 6 și conducătorilor auto menționați la articolul 4 să își actualizeze cunoștințele esențiale pentru activitatea lor, punându-se accentul în mod special pe siguranța rutieră și pe raționalizarea consumului de carburant.

Această formare este organizată de un centru de formare autorizat, în conformitate cu anexa I punctul 5. Dacă un conducător auto se mută la o altă întreprindere, formarea periodică deja efectuată trebuie luată în considerație.

Formarea periodică are rolul de a extinde și de a revizui unele dintre subiectele menționate la anexa I punctul 1.

Articolul 8

CCP de atestare a formării periodice

(1) La finalizarea de către un conducător auto a stagiului de formare periodică menționat la articolul 7, autoritățile competente din statele membre sau centrul de formare aprobat îi eliberează un CCP care atestă formarea periodică.

(2) Următoarele categorii de conducători auto urmează un prim curs de formare periodică:

(a) titularii unui CCP menționat la articolul 6, în termen de 5 ani de la eliberarea respectivului CCP;

(b) conducătorii auto menționați la articolul 4, în termen de cinci ani de la datele respective menționate la articolul 14 alineatul (2), în conformitate cu un grafic stabilit de către statele membre.

Statele membre pot să reducă sau să prelungească perioadele de timp menționate la literele (a) și (b), inter alia, astfel încât acestea să coincidă cu data expirării permisului de conducere sau astfel încât să asigure introducerea treptată a formării periodice. Cu toate acestea, perioada nu poate fi mai mică de trei ani și mai mare de șapte ani.

(3) Un conducător auto care a finalizat un prim curs de formare periodică menționat la alineatul (2) participă la formări periodice din cinci în cinci ani, înainte de sfârșitul perioadei de valabilitate a CCP care atestă formarea periodică.

(4) Titularii de CCP menționat la articolul 6, sau ai CCP menționat la alineatul (1) din prezentul articol și conducătorii auto menționați la articolul 4 care au încetat să practice această profesie și nu îndeplinesc cerințele alineatelor (1), (2) și (3) urmează un curs de formare periodică înainte de a-și relua practicarea profesiei.

(5) Conducătorii care efectuează transporturi rutiere de mărfuri sau de călători și au terminat cursuri de formare periodică pentru una dintre categoriile de permise de conducere menționate la articolul 5 alineatele (2) și (3) sunt exceptați de la obligația de a participa la noi formări periodice pentru o altă categorie dintre cele menționate în respectivele alineate.

Articolul 9

Locul formării

Conducătorii auto menționați la articolul 1 litera (a) obțin calificarea inițială menționată la articolul 5 în statul membru în care își au în mod obișnuit reședința, așa cum este definit în articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 [9].

Conducătorii auto menționați la articolul 1 litera (b) obțin respectiva calificare în statul membru în care este stabilită întreprinderea sau în statul membru care le-a eliberat un permis de muncă.

Conducătorii auto menționați la articolul 1 literele (a) și (b) efectuează formarea periodică menționată la articolul 7 în statul membru în care își au în mod obișnuit reședința sau în statul membru în care lucrează.

Articolul 10

Codul comunitar

(1) Pe baza CCP menționat la articolul 6 și a CCP menționat la articolul 8 alineatul (1), autoritățile competente din statele membre, având în vedere dispozițiile articolului 5 alineatele (2) și (3) și ale articolului 8, marchează codul comunitar menționat la alineatul (2) din prezentul articol pe categoriile de permise de conducere corespunzătoare:

– fie pe permisul de conducere;

– fie pe cartea de calificare a conducătorului auto eliberată conform modelului prezentat în anexa II.

Cartea de calificare a conducătorului auto emisă de către statele membre este recunoscută reciproc. La emiterea unei cărți, autoritățile competente verifică valabilitatea permisului de conducere al cărui număr este menționat pe carte.

(2) „95. Un conducător auto care deține un CCP conform obligației de competență profesională menționată la articolul 3 până la … (de exemplu, 95. 01.01.2012).”

(3) (a) Un conducător auto menționat la articolul 1 litera (b) care conduce vehicule utilizate pentru transportul rutier de mărfuri dovedește că are calificarea și formarea prevăzute în prezenta directivă prin certificatul de conducător auto menționat în Regulamentul (CE) nr. 484/2002 [10].

Pe lângă certificat, statul membru îi poate elibera conducătorului auto cartea de calificare a conducătorului auto menționat în anexa II, marcat cu codul comunitar respectiv.

(b) Un conducător auto menționat la articolul 1 litera (b) care conduce vehicule utilizate pentru transportul rutier de călători dovedește că are calificarea și formarea prevăzute în prezenta directivă prin oricare din următoarele:

– codul comunitar marcat pe modelul comunitar al permisului de conducere, în cazul în care conducătorul auto deține un astfel de permis de conducere;

– cartea de calificare a conducătorului auto menționată în anexa II, marcată cu codul comunitar respectiv;

– un certificat național a cărui valabilitate pe teritoriul lor este recunoscută reciproc de către statele membre.

Articolul 11

Adaptarea la progresul științific și tehnic

Modificările necesare pentru adaptarea anexelor I și II la progresul științific și tehnic sunt adoptate în conformitate cu procedura stabilită în articolul 12 alineatul (2).

Articolul 12

Procedura comitetului

(1) Comisia este sprijinită de un comitet.

(2) În cazurile în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere articolul 8.

Perioada stabilită prin articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este de trei luni.

(3) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 13

Raport

Înainte de 10 septembrie 2011, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport care să facă o evaluare inițială a punerii în aplicare a prezentei directive, în special cu privire la echivalența diferitelor sisteme de calificare inițială, menționate la articolul 3 și eficiența acestora pentru realizarea nivelului de calificare dorit. Dacă este necesar, raportul este însoțit de propuneri corespunzătoare.

Articolul 14

Transpunere și punere în aplicare

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 10 septembrie 2006. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre aplică aceste măsuri:

– de la 10 septembrie 2008 cu privire la calificarea inițială necesară pentru conducerea vehiculelor din categoriile de permis de conducere D1, D1+E, D și D+E;

– de la 10 septembrie 2009 cu privire la calificarea inițială necesară pentru conducerea vehiculelor din categoriile de permis de conducere C1, C1+E, C și C+E.

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta și se sprijină reciproc pentru aplicarea acestor măsuri.

Articolul 15

Abrogarea

(1) Articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se abrogă începând cu 10 septembrie 2009.

(b) alineatele (2) și (4) se abrogă începând cu 10 septembrie 2008.

(2) Directiva 76/914/CEE se abrogă începând cu 10 septembrie 2009.

(3) Actele cu putere de lege și actele administrative adoptate pentru a se conforma cu Directiva 76/914/CEE încetează să se aplice:

– de la 10 septembrie 2008 pentru conducătorii auto de vehicule pentru transportul rutier de pasageri;

– de la 10 septembrie 2009 pentru conducătorii auto de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri.

Articolul 16

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 17

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 iulie 2003.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. Cox

Pentru Consiliu

Președintele

G. Tremonti

[1] JO C 154 E, 29.5.2001, p. 258 și JO C 20 E, 28.1.2003, p. 263.

[2] JO C 260, 17.9.2001, p. 90.

[3] Avizul Parlamentului European din 17 ianuarie 2002 (JO C 271 E, 7.11.2002, p. 381), Poziția comună a Consiliului din 5 decembrie 2002 (JO C 32 E, 11.2.2003, p. 9) și Decizia Parlamentului European din 8 aprilie 2003 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 13 iunie 2003.

[4] Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind armonizarea anumitor legislații sociale referitoare la transportul rutier (JO L 370, 31.12.1985, p. 1).

[5] Directiva 76/914/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1976 privind nivelul minim de formare pentru unii conducători auto care efectuează transporturi rutiere (JO L 357, 29.12.1976, p. 36).

[6] Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere (JO L 237, 24.8.1991, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/56/CE a Comisiei (JO L 237, 21.9.2000, p. 45).

[7] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[8] Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind admiterea în ocupația de transportator rutier de mărfuri și transportator rutier de călători și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor dovezi ale calificării oficiale, care au drept scop facilitarea pentru acești operatori a dreptului la libertatea de stabilire în operațiunile de transport național și internațional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/76/CE (JO L 277, 14.10.1998, p. 17).

[9] Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind echipamentul de înregistrare în transportul rutier (JO L 370, 3.12.1985, p. 8), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1360/2002 al Comisiei (JO L 207, 5.8.2002, p. 1).

[10] Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 1 martie 2002 de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 881/92 și (CEE) nr. 3118/93 ale Consiliului în scopul stabilirii unei atestări a conducătorilor auto (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).

–––––––––––––––––

ANEXA I

CERINȚE MINIME PRIVIND CALIFICAREA ȘI FORMAREA

Punctul 1: Lista subiectelor

Cunoștințele care urmează să fie luate în considerație de către statele membre la stabilirea calificării inițiale și a formării periodice a conducătorului auto trebuie să includă cel puțin subiectele din prezenta listă. Conducătorii auto cursanți trebuie să atingă nivelul de cunoștințe și competență practică necesar pentru a conduce în deplină siguranță vehicule care se încadrează în categoria respectivă a permisului de conducere.

Nivelul minim de cunoștințe nu trebuie să fie mai scăzut decât nivelul 2 al structurii de nivele de formare prevăzută în anexa I la Decizia 85/368/CEE [1], adică nivelul atins în timpul studiilor obligatorii, suplimentate de formarea profesională.

1. Formare avansată în conducere auto rațională pe baza unor reglementări de siguranță

Toate categoriile de permise de conducere

1.1. Obiectivul: cunoașterea caracteristicilor sistemului de transmisie în vederea celei mai bune utilizări a acestuia:

curbele de cuplu, puterea și consumul specific al motorului, zona de utilizare optimă a turometrului, diagramele rapoartelor de angrenare ale cutiei de viteze.

1.2. Obiectivul: cunoașterea caracteristicilor tehnice și a funcționării dispozitivelor de control al siguranței, în vederea controlării vehiculului, reducerii frecării și împiedicării disfuncționalităților:

caracteristicile specifice ale circuitului de servofrână hidro-vacumatic, limitele utilizării frânelor și dispozitivului de încetinire, utilizarea combinată a frânelor și a dispozitivului de încetinire, utilizarea optimă a turației și a raporturilor vitezelor, utilizarea inerției vehiculului, utilizarea modurilor de reducere a vitezei și de frânare la coborârea pantelor, modalitatea de acțiune în cazul unei defecțiuni.

1.3. Obiectivul: capacitatea de optimizare a consumului de carburant:

optimizarea consumului de carburant prin aplicarea know-how-ului pentru punctele 1.1 și 1.2.

Permisele de conducere din categoriile C, C+E, C1, C1+E

1.4. Obiectivul: capacitatea de încărcare a vehiculului, acordându-se grija cuvenită reglementărilor de siguranță și utilizării adecvate a vehiculului:

forțele care afectează vehiculele aflate în mișcare, utilizarea rapoartelor de angrenare ale cutiei de viteze în funcție de sarcina vehiculului și profilul drumului, calcularea încărcăturii utile a vehiculului sau a ansamblului, calcularea volumului total, distribuția sarcinii, consecințele supraîncărcării osiei, stabilitatea vehiculului și centrul de greutate, tipurile de ambalaj și paleți;

principalele categorii de mărfuri care necesită asigurare, tehnici de fixare și asigurare, utilizarea chingilor de asigurare, utilizarea echipamentului de manipulare, punerea și scoaterea prelatelor.

Permisele de conducere din categoriile D, D+E, D1, D1+E

1.5. Obiectivul: capacitatea de asigurare a confortului și siguranței călătorilor:

gradarea mișcărilor longitudinale și laterale, împărțirea drumului cu alți utilizatori, poziția pe drum, frânarea lină, operarea consolei spate, utilizarea infrastructurii specifice (spații publice, benzi cu destinație specială), gestionarea conflictelor dintre conducerea în siguranță și alte roluri ale conducătorului auto, interacțiunea cu pasagerii, particularitățile anumitor grupuri de pasageri (persoane cu handicap, copii).

1.6. Obiectivul: capacitatea de încărcare a vehiculului acordând grija cuvenită reglementărilor de siguranță și utilizării adecvate a vehiculului:

forțele care afectează vehiculul în mișcare, utilizarea rapoartelor cutiei de viteze în conformitate cu sarcina vehiculului și profilul drumului, calcularea încărcăturii utile a vehiculului sau a ansamblului, distribuția sarcinii, consecințele supraîncărcării osiei, stabilitatea vehiculului și centrul de greutate.

2. Aplicarea reglementărilor

Toate categoriile de permise de conducere

2.1. Obiectivul: cunoașterea mediului social al transportului rutier și a reglementărilor din domeniu:

perioadele maxime de lucru specifice industriei transporturilor; principiile, aplicarea și efectele regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85; sancțiuni pentru neutilizarea, utilizarea inadecvată și falsificarea tahografului; cunoașterea mediului social al transportului rutier: drepturile și îndatoririle conducătorilor auto privind calificarea inițială și formarea periodică.

Permisele de conducere din categoriile C, C+E, C1, C1+E

2.2. Obiectivul: cunoașterea reglementărilor din domeniul transportului de mărfuri:

licențele de operare pentru transport, obligațiile din cadrul contractelor standard pentru transportul de mărfuri, redactarea documentelor care formează contractul de transport, permisele de transport internațional, obligațiile din cadrul Convenției privind Contractul de transport internațional rutier de mărfuri, redactarea scrisorii de trăsură internaționale, trecerea frontierelor, expedierea încărcăturii, documentele speciale de însoțire a mărfii.

Permisele de conducere din categoriile D, D+E, D1, D1+E

2.3. Obiectivul: cunoașterea reglementărilor din domeniul transportului de pasageri:

transportul anumitor grupuri specifice de călători, echipamente de siguranță la bordul autobuzelor, centuri de siguranță, sarcina vehiculului.

3. Sănătatea, siguranța rutieră și siguranța mediului, serviciile, logistica

Toate categoriile de permis de conducere

3.1. Obiectivul: conștientizarea conducătorilor auto cu privire la riscurile rutiere și accidentele de muncă:

tipuri de accidente de muncă în sectorul transporturilor, statistica accidentelor rutiere, implicarea camioanelor/autocarelor, consecințe umane, materiale și financiare.

3.2. Obiectivul: capacitatea de prevenire a criminalității și a traficului cu imigranți clandestini:

informații generale, implicațiile pentru conducătorii auto, măsuri de prevenire, lista de verificare, legislația privind răspunderea transportatorilor.

3.3. Obiectivul: capacitatea de prevenire a riscurilor fizice:

principiile ergonomice; mișcările și posturile care prezintă riscuri, forma fizică, exerciții de manevrare, protecția personală.

3.4. Obiectivul: conștientizarea importanței capacității fizice și mentale:

principiile unei alimentații sănătoase, echilibrate, efectele alcoolului, ale drogurilor sau ale altor substanțe care pot afecta comportamentul, simptomele, cauzele, efectele oboselii și stresului, rolul fundamental al ciclului de bază activitate-odihnă.

3.5. Obiectivul: capacitatea de evaluare a situațiilor de urgență:

modul de comportament într-o situație de urgență: evaluarea situației, evitarea complicațiilor unui accident, solicitarea de asistență, asistența acordată victimelor și acordarea primului ajutor, reacțiile în eventualitatea unui incendiu, evacuarea ocupanților unui camion/autobuz cu călători, asigurarea securității tuturor călătorilor, reacțiile în eventualitatea unei agresiuni; principiile de bază pentru elaborarea unui raport despre un accident.

3.6. Obiectivul: capacitatea de adaptare a comportamentului pentru păstrarea unei bune imagini a companiei:

comportamentul conducătorului auto și imaginea companiei: importanța pentru companie a standardului serviciilor prestate de către conducătorul auto, rolurile conducătorului auto, persoanele cu care intră în contact conducătorul auto, întreținerea vehiculului, organizarea activității, efectele comerciale și financiare ale unei dispute.

Permisele de conducere din categoriile C, C+E, C1, C1+E

3.7. Obiectivul: cunoașterea mediului economic al transportului de mărfuri și organizarea pieței:

relația dintre transportul rutier și alte tipuri de transport (concurența, expeditorii de mărfuri), diferite activități ale transportului rutier (transportul în numele unor terți, transportul în nume propriu, activități auxiliare de transport), organizarea principalelor tipuri de companii de transport și a activităților auxiliare de transport, diferitele specializări de transport (autocisternă, temperatură controlată etc.), modificări apărute în această ramură economică (diversificarea serviciilor furnizate, calea ferată, subcontractarea etc.).

Permisele de conducere din categoriile D, D+E, D1, D1+E

3.8. Obiectivul: cunoașterea mediului economic al transportului rutier de călători și organizarea pieței:

relația dintre transportul rutier de călători și alte moduri de transport de călători (pe calea ferată, cu autovehicule personale), diferitele activități implicate de către transportul rutier de călători, trecerea frontierelor (transportul internațional), organizarea principalelor tipuri de companii pentru transportul rutier de călători.

Punctul 2: Calificarea inițială obligatorie prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (a)

2.1. Opțiunea de combinare a participării la curs cu efectuarea unui test

Calificarea inițială trebuie să includă predarea tuturor subiectelor din lista inclusă la punctul 1. Durata acestei calificări inițiale trebuie să fie de 280 ore.

Fiecare conducător auto cursant trebuie să conducă individual cel puțin 20 de ore un vehicul din categoria respectivă care îndeplinește cel puțin cerințele pentru vehiculele destinate testării, așa cum sunt definite acestea în Directiva 91/439/CEE.

În timpul conducerii individuale, conducătorul auto cursant trebuie însoțit de un instructor, angajat de un centru de formare autorizat. Fiecare conducător auto poate să conducă maximum 8 ore, din cele 20 de ore de conducere individuală, pe teren special sau pe un simulator de ultimă generație, astfel încât să se testeze formarea în domeniul conducerii raționale pe baza reglementărilor de siguranță, în special cu privire la manevrarea vehiculului în diferite condiții de drum și la modul în care acestea se schimbă în funcție de diferitele condiții atmosferice și de perioada de zi sau de noapte.

Pentru conducătorii auto menționați la articolul 5 alineatul (5), durata calificării inițiale trebuie să fie de 70 de ore, inclusiv 5 ore de conducere individuală.

La sfârșitul acestei perioade de formare, autoritățile competente din statele membre sau entitatea desemnată de acestea supun conducătorul auto unui test scris sau oral. Testul trebuie să includă cel puțin o întrebare referitoare la fiecare dintre obiectivele din lista de subiecte menționată la punctul 1.

2.2. Opțiunea care implică un test

Autoritățile competente din statele membre sau entitatea desemnată de acestea organizează testele teoretice și practice menționate anterior pentru a verifica dacă conducătorul auto cursant posedă nivelul de cunoștințe cerut în conformitate cu punctul 1 pentru obiectivele și subiectele menționate la respectivul punct.

(a) Testul teoretic constă din cel puțin două părți:

(i) întrebări care includ întrebări cu răspunsuri multiple, întrebări cu răspuns direct sau o combinație a acestor tipuri de întrebări;

(ii) studii de caz.

Durata minimă a testelor teoretice trebuie să fie de cel puțin patru ore.

(b) Testul practic constă din două părți:

(i) un test de conducere având drept scop evaluarea formării privind conducerea rațională pe baza reglementărilor de siguranță. Testul trebuie aibă loc, ori de câte ori este posibil, pe drumuri aflate în afara localităților, pe drumuri pe care este permisă viteza mare a vehiculelor sau pe autostrăzi (ori pe drumuri similare) și pe toate tipurile de magistrale urbane care prezintă diferite tipuri de dificultăți pe care le poate întâlni un conducător auto. Ar fi de dorit ca acest test să aibă loc în diferite condiții de densitate a traficului. Perioada de timp afectată conducerii trebuie folosită în mod optim pentru evaluarea candidatului în toate zonele de trafic pe care le-ar putea întâlni. Durata minimă a acestui test trebuie să fie de 90 de minute.

(ii) un test practic care să cuprindă cel puțin punctele 1.4, 1.5, 1.6, 3.2, 3.3 și 3.5.

Durata minimă a acestui test trebuie să fie de 30 de minute.

Vehiculul utilizat pentru testul practic trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile pentru vehiculele destinate testării, așa cum sunt definite acestea în Directiva 91/439/CEE.

Testul practic poate fi suplimentat cu un al treilea test care să aibă loc pe un teren special sau pe un simulator de ultimă generație, astfel încât să se testeze formarea în domeniul conducerii raționale pe baza reglementărilor de siguranță, în special cu privire la manevrarea vehiculului în diferite condiții de drum și la modul în care acestea se schimbă în funcție de diferitele condiții atmosferice și de perioada de zi sau de noapte.

Durata acestui test opțional nu este fixă. În cazul în care conducătorul auto efectuează un astfel de test, durata sa poate fi scăzută din cele 90 de minute ale testului de conducere menționat la (i), dar timpul scăzut nu poate depăși 30 de minute.

Pentru conducătorii auto menționați la articolul 5 alineatul (5), testul teoretic trebuie limitat la subiectele menționate la punctul 1 care sunt relevante pentru vehiculele cărora li se aplică noua calificare. Cu toate acestea, acești conducători auto trebuie să efectueze întregul test practic.

Punctul 3: Calificarea inițială accelerată menționată la articolul 3 alineatul (2)

Calificarea inițială accelerată trebuie să includă predarea tuturor subiectelor incluse în lista de la punctul 1. Durata sa trebuie să fie de 140 de ore.

Fiecare cursant trebuie să conducă individual cel puțin 10 ore un vehicul din categoria respectivă care să îndeplinească cel puțin condițiile pentru vehiculele destinate testării, așa cum sunt definite acestea în Directiva 91/439/CEE.

În timpul conducerii individuale, conducătorul auto cursant trebuie însoțit de un instructor, angajat de un centru de formare autorizat. Fiecare conducător auto poate să conducă maximum patru ore, din cele 10 de ore de conducere individuală, pe teren special sau pe un simulator de ultimă generație, astfel încât să se testeze formarea în domeniul conducerii raționale pe baza reglementărilor de siguranță, în special cu privire la manevrarea vehiculului în diferite condiții de drum și la modul în care acestea se schimbă în funcție de diferitele condiții atmosferice și de perioada de zi sau de noapte.

Pentru conducătorii auto menționați la articolul 5 alineatul (5), durata calificării inițiale accelerate trebuie să fie de 35 de ore, inclusiv două ore și jumătate de conducere individuală.

La sfârșitul acestei perioade de formare, autoritățile competente din statele membre sau entitatea desemnată de acestea supun conducătorul auto unui test scris sau oral. Testul trebuie să includă cel puțin o întrebare referitoare la fiecare dintre obiectivele din lista de subiecte menționată la punctul 1.

Punctul 4: Formarea periodică obligatorie prevăzută în articolul 3 alineatul (1) litera (b)

Cursurile de formare periodică obligatorie trebuie organizate de către un centru de formare autorizat. Durata lor trebuie să fie de 35 de ore din cinci în cinci ani, defalcate în perioade de cel puțin șapte ore. Aceste formări periodice pot fi realizate, parțial, pe simulatoare de ultimă generație.

Punctul 5: Autorizarea calificării inițiale și a formării periodice

5.1. Centrele de formare care participă la calificarea inițială și formarea periodică trebuie autorizate de către autoritățile competente ale statelor membre. Autorizarea trebuie dată doar ca răspuns la o solicitare scrisă. Solicitarea trebuie însoțită de documentele care conțin:

5.1.1. o calificare adecvată și programul de formare care precizează subiectele predate și stabilește planul propus de punere în aplicare și metodele de predare avute în vedere;

5.1.2. calificarea instructorilor și domeniile de activitate;

5.1.3. informații referitoare la locul desfășurării cursului, materialele didactice, resursele puse la dispoziție pentru lucrările practice și parcul de vehicule utilizat;

5.1.4. condițiile de participare la curs (numărul de participanți).

5.2. Autoritatea competentă trebuie să dea autorizarea în scris, pe baza următoarelor criterii:

5.2.1. formarea trebuie să se desfășoare în conformitate cu documentele care însoțesc cererea;

5.2.2. autoritatea competentă trebuie să aibă dreptul de a trimite persoane autorizate pentru a asista la cursurile de formare ale centrelor autorizate și trebuie să aibă dreptul de a monitoriza aceste centre, cu privire la resursele utilizate și la desfășurarea corespunzătoare a cursurilor de formare și a testelor;

5.2.3. autorizarea poate fi retrasă sau suspendată în cazul în care criteriile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.

Centrul autorizat trebuie să garanteze că instructorii au cunoștințe temeinice privind cele mai recente reglementări și criterii de formare. Ca o parte a procedurii de selecție specifice, instructorii trebuie să prezinte documente care să certifice atât cunoașterea materiei predate, cât și cunoașterea metodelor de predare. În ceea ce privește partea practică a instruirii, instructorii trebuie să prezinte documente care să certifice experiența lor de conducători auto profesioniști sau o experiență de conducere similară, cum ar fi cea de instructori de conducere pentru vehicule grele.

Programul de instruire trebuie să fie conform cu autorizarea și trebuie să cuprindă subiectele din lista menționată la punctul 1.

[1] Decizia 85/368/CEE a Consiliului din 16 iulie 1985 privind compatibilitatea calificărilor de formare profesională dintre statele membre ale Comunității Europene (JO L 199, 31.7.1985, p. 56).

–––––––––––––––––

ANEXA II

DISPOZIȚII PRIVIND MODELUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE PENTRU CARTEA DE CALIFICARE A CONDUCĂTORULUI AUTO

1. Caracteristicile fizice ale cărții trebuie să respecte standardele ISO 7810 și 7816-1.

Metodele de verificare a caracteristicilor fizice ale cărții, pentru a se asigura că sunt în concordanță cu standardele internaționale, trebuie să respecte standardul ISO 10373.

2. Cartea are două fețe:

fața 1 conține:

(a) titlul „carte de calificare a conducătorului auto” imprimat cu caractere mari în limba oficială sau în limbile oficiale ale statului membru care eliberează cartea;

(b) numele statului membru care eliberează cartea (opțional);

(c) semnul distinctiv al statului membru care eliberează cartea, imprimat pe negativ într-un patrulater albastru și înconjurat de 12 stele galbene; semnele distinctive sunt următoarele:

B : Belgia

DK : Danemarca

D : Germania

GR : Grecia

E : Spania

F : Franța

IRL : Irlanda

I : Italia

L : Luxemburg

NL : Olanda

A : Austria

P : Portugalia

FIN : Finlanda

S : Suedia

UK : Marea Britanie

(d) informații specifice ale cărții, numerotate după cum urmează:

1. numele titularului;

2. prenumele titularului;

3. data și locul nașterii titularului;

4. (a) data eliberării;

(b) data expirării;

(c) denumirea autorității emitente (poate fi imprimată pe fața 2);

(d) un număr diferit de numărul permisului de conducere în scop administrativ (opțional);

5. (a) numărul permisului de conducere;

(b) seria permisului de conducere;

6. fotografia titularului;

7. semnătura titularului;

8. domiciliul stabil sau adresa poștală a titularului (opțional);

9. (sub)categoriile de vehicule pentru care conducătorul auto îndeplinește criteriile de calificare inițială și formare periodică;

(e) titlul „model al Comunităților Europene” în limba sau limbile statului membru care eliberează cartea și titlul „carte de calificare a conducătorului auto” în celelalte limbi oficiale comunitare, imprimat cu albastru astfel încât să formeze fondul cărții:

tarjeta de cualificación del conductor

chaufføruddannelsesbevis

Fahrerqualifizierungsnachweis

δελτίο επιμόρφωσης οδηγού

driver qualification card

carte de qualification de conducteur

cárta cáilíochta tiomána

carta di qualificazione del conducente

kwalificatiekaart bestuurder

carta de qualificação de motorista

kuljettajan ammattipätevyyskortti

yrkeskompetensbevis för förare;

(f) culorile de referință:

– albastru: albastru Pantone reflex,

– galben: galben Pantone;

fața 2 conține:

(a) 9. (sub)categoriile de vehicule pentru care conducătorul auto îndeplinește criteriile privind calificarea inițială și formarea periodică;

10. codul comunitar prevăzut la articolul 10 din prezenta directivă;

11. un spațiu rezervat pentru posibila înscriere de către statul membru emitent a unor mențiuni administrative esențiale sau a unor mențiuni legate de siguranța rutieră (opțional). Dacă mențiunile se referă la o rubrică definită în prezenta anexă, aceste mențiuni trebuie precedate de numărul rubricii corespunzătoare.

(b) o explicație a mențiunilor numerotate, care apare pe fața 1 și pe fața 2 a cărții [cel puțin rubricile 1, 2, 3, 4(a), 4(b), 4(c), 5(a), 5(b) și 10].

Dacă un stat membru dorește să formuleze aceste mențiuni într-o altă limbă decât una dintre următoarele limbi: daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola și suedeza, acesta stabilește o versiune bilingvă a cărții utilizând una dintre limbile menționate mai sus, fără să aducă atingere altor dispoziții ale prezentei anexe.

3. Securitate, inclusiv protecția datelor

Scopul diferitelor părți constitutive ale cărții este acela de a exclude orice posibilitate de falsificare sau manipulare și de a detecta orice încercare de acest tip.

Statul membru trebuie să se asigure că nivelul de securitate al cărții este cel puțin comparabil cu nivelul de securitate al permisului de conducere.

4. Dispoziții speciale

După consultarea Comisiei, statele membre pot adăuga culori sau marcaje, cum ar fi un cod de bare, simboluri naționale sau elemente de securitate, fără să aducă atingere altor dispoziții ale prezentei anexe.

Referitor la recunoașterea reciprocă a cărților, codul de bare nu trebuie să conțină alte informații în afara celor care apar deja lizibil pe cartea de calificare a conducătorului auto sau care sunt esențiale pentru procesul de eliberare

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: